În urmă cu mai bine de nouă luni Curtea de Apel Bucureşti pronunţarea decizia în dosarul înaintat de CNSAS împotriva fostului președinte, Traian Băsescu, sentința fiind cea colaborator al Securităţii. Procesul s-a derulat în luna septembrie anul trecut.
La începutul lunii septembrie 2019, odată cu declanșarea procesului intentat de CNSAS fostului președinte Traian Băsescu, acesta declara că nu a fost colaborator al fostei Securităţi. Acest lucru l-a susţinut în repetate rânduri, dar CNSAS a reușit să dovedească cu probele de la dosar că acesta fusese în trecut colaborator al Securității de tristă amintire.
„Niciodată n-am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am ştiut că contrainformaţiile militare reprezintă Securitatea.
Eu abia dupa Revoluţie am aflat de legatura contrainformaţilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forţelor navale, asa scrie şi pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate şi sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu. Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, declara în septembrie fostul șef al statului.
Decizia dată anul trecut de către Curtea de Apel București nu era o decizie definitivă, cu alte cuvinte Traian Băsescu putea și poate ataca în aceeași instanță prima decizie dată. În dosarul înaintat la vremea respectivă de CNSAS se arăta că existau două note informative olografe, semnate cu numele de cod „Petrov”. În același dosar, conform CNSAS, mai exista un document pe microfilm trimis de SRI la CNSAS în aprilie 2019.
La aproape nouă luni de la această decizie Curtea de Apel București dă publicității motivarea prin care justifică decizia dată, în care se spune că Băsescu „nu a menajat interesele persoanelor denunţate, nu a avut o atitudine precaută şi nici de protejare a celor denunţaţi.”
„Curtea apreciază că, în mod rezonabil, această apărare nu poate fi primită, deoarece, în primul rând, faptul că Serviciile de contrainformaţii făceau parte din structura Securităţii era prevăzut expres într-un act normativ publicat în Buletinul Oficial, iar pârâtul a arătat în faţa instanţei că a urmat cursuri de legislaţie la Institutul de Marină, astfel că nu este plauzibil că el s-a aflat în eroare sub acest aspect. Este rezonabil să se aprecieze că pârâtul B. T. putea să-şi dea seama că a fost contactat de organe ale Securităţii şi că notele informative au fost remise unor astfel de organe”, spune motivarea.
Motivul principal al deciziei date de Curtea de Apel București în dosarul lui Traian Băsescu se bazează pe un pe un document, conform căruia, Traian Băsescu ar fi oferit unui ofiţer de contrainformaţii militare două note informative. Dovezile din dosar arată că notele sunt datate în anul 1975. În prima notă, conform motivației Curții de Apel București, sunt menţionaţi doi colegi de-ai lui de la Institutul de Marină. la momentul examinării și declarațiilor în instanță, Traian Băsescu a spus că nu cunoştea faptul că un ofiţer de contrainformaţii făcea parte din structura fostei Securităţi, respectiv Direcţia a VI-a a Securităţii.