Adevărul din spatele restricțiilor de circulație de pe vremea lui Nicolae Ceaușescu. Existau și automobile exceptate de la această regulă, își amintește Dumitru Popa, coordonator trafic rutier din acea perioadă.
Printre regulile impuse în comunism de soții Ceaușescu se numărau și restricții absurde care vor rămâne în istorie. Una dintre ele: circulația alternativă. Deși puțină lume avea automobile și traficul era destul de liber, comuniștii au găsit această metodă pentru a fluidiza și mai mult traficul și pentru a face economie.
Astfel, posesorii automobilelor care aveau ultima cifră a numărului de înmatriculare cu soț circulau o duminică, posesorii automobilelor ale căror numere de înmatriculare se terminau în cifră fără soț mergeau cealaltă duminică. Regula a fost adoptată în 1981, cu opt ani înainte de finalul dictaturii în România.
Măsura luată de Ceaușescu avea legătură și cu restricționarea consumului de benzină, iar în sprijinul acesteia, comuniștii dădeau șoferilor un rezervor de benzină pe lună în Capitală. În provincie, erau zone unde conducătorii auto primeau doar 5 litri de carburant lunar. Cu toate acestea, existau și mașini exceptate de la această regulă.
„Puteau să circule liber, în România, doar maşinile care aveau numere cu 12-B, cele cu TC, CD (Transport Consular şi Corpul Diplomatic – n.r.), numere galbene, adică de stat şi, neoficial şmecherii cu numere din trei cifre, pe care niciun milițian nu prea avea curajul să-i oprească”, a declarat Domitru Pop, coordonator trafic rutier din perioada comunistă, pentru evz.ro.
Regula haotică a dus la devzoltarea unei practici amuzante, care, de altfel, lega oamenii. Mulți șoferi aveau numere false, atât cu număr par, cât și cu număr impar, pentru a circula oricând. Mai mult, ei făceau de multe ori schimb de automobile cu prietenii.