20 de zile în infernul din Mariupol. Mărturii tulburătoare despre agonia trăită de ucraineni

20 de zile în infernul din Mariupol. Mărturiile tulburătoare ale unui jurnalist Associated Press, despre agonia trăită de ucraineni în orașul-fantomă. El povestește în detaliu clipele petrecute acolo în cele aproape trei săptămâni de bombardamente ale armatei ruse.

20 de zile în infernul din Mariupol. Mărturiile tulburătoare ale unui jrnalist AP

Videojurnalistul ucrainean Mstyslav Chernov, de la AP și colegul său de aceeași naționalitate, fotojurnalistui Evgeniy Maloletka, au fost singurii ziariști care au rămas în Mariupol după asaltul asupra orașului. Aceștia au surprins în imagini  și au descris în cuvinte, ororile la care au fost supuși civilii în orașul-port.

Mstyslav Chernov începe prin a povesti cum au reușit cei doi să se ascundă de trupele ruse în interiorul spitalului din Mariupol, folosindu-se de halatele pe care i le-au dat medicii pentru a se „camufla”.

Pozele pe care Loredana Groza le vrea dispărute. A pozat acum fără haine: Avem imaginile incendiare

Melania Trump, transformată radical de operațiile estetice. Cum arăta acum 20 de ani, nu o mai recunoști

După ce ar fi gafat cu Marica, Ioana Tamaș și-a expus trupul perfect! Imaginile cu ea arată de ce nu i-aputut rezista fostul tricolor

IMAGINILE MOMENTULUI! Arbitra de 24 de ani a fost prinsă cu observatorul de 3 ori mai în vârstă ca ea și video-ul compromițător a fost făcut public!

„Dintr-o dată, în zori, o mulțime de soldați dau buzna: „Unde sunt jurnaliștii, pentru numele lui Dumnezeu?” M-am uitat la banderolele lor, albastre pentru Ucraina, și am încercat să calculez șansele ca ei să fie ruși deghizați. Am făcut un pas înainte pentru a mă identifica. „Suntem aici ca să vă scoatem de acolo”, au spus ei.”, povestește jurnalistul.

Au fugit împreună cu militarii ucraineni lăsând în urmă „doctorii care ne-au adăpostit, femeile însărcinate” și „oamenii care dormeau pe holuri pentru că nu aveau unde să se ducă”. Jurnalistul continuă spunând că s-a simțit „groaznic” luând această decizie.

„Nouă minute, poate 10, o eternitate printre drumuri și clădiri bombardate. În timp ce obuzele cădeau în apropiere, am căzut la pământ. Timpul era măsurat de la un obuz la altul, iar noi aveam trupul încordat și respirația ținută. Undă de șoc, după undă de șoc mi-au zguduit pieptul, iar mâinile mele au devenit reci”

De ce i-au salvat soldații ucraineni

În cele din urmă au ajuns în subsolul unei clădiri, iar acolo au aflat de la un polițist că militarii ucraineni și-au riscat viețile salvându-i pe ei pentru că dacă i-ar fi prins soldații ruși i-ar fi forțat să spună că tot ceea ce se petrece acolo este o minciună.

430.000 de cetățeni au plecat din Mariupol în primele zile ale războiului, adică aproape un sfert din populația orașului. Însă puțini oameni credeau că va fi un conflict militar cu Rusia, dar când și-au dat seama ce greșeală au făcut, a fost prea târziu, spune Chernov.

În timp ce rușii lăsau în beznă orașul, fără electricitate, radio, telefonie mobilă și televiziune, blocând inclusiv aprovizionarea cu hrană și apă, restul jurnaliștilor părăseau orașul. Astfel s-a instalat o „blocadă completă” și a urmat haosul în Mariupol.

Au venit și primele decese: pe 27 februarie a murit o fetiță rănită de o schijă. Iar de atunci numărul lor a continuat să crească în fiecare zi.

„Am văzut ultimele bucăți ale orașului Mariupol dezintegrându-se”

Jurnaliștii AP căutau un loc cu o conexiune stabilă la internet pentru a putea trimite materialele video și fotografiile. Mergeau o dată pe zi la un magazin alimentar distrus și se ascundeau sub scările acestuia astfel încât să nu fie văzuți, iar de acolo puteau încărca clipurile și pozele.

„Semnalul a dispărut până pe 3 martie. Am încercat să trimitem videoclipurile de la ferestrele etajului 7 al spitalului. De acolo am văzut ultimele bucăți ale orașului Mariupol dezintegrându-se.”

Mgazinul Port City era jefuit și ne-am îndreptat într-acolo printre focuri de artilerie și mitralieră. Zeci de oameni alergau și împingeau cărucioare de cumpărături încărcate cu electronice, mâncare, haine.

Un obuz a explodat pe acoperișul magazinului, aruncându-mă afară, la pământ. M-am încordat, așteptând o a doua lovitură și m-am blestemat de o sută de ori deoarece camera mea nu era pornită să o înregistreze. Și iată, un alt obuz lovind clădirea de lângă mine, provocând un zgomot teribil. M-am ghemuit într-un colț pentru a mă proteja.

Un adolescent a trecut pe lângă un scaun de birou plin cu electronice, în timp ce cutiile se prăbușeau. „Prietenii mei erau acolo și obuzul a lovit la 10 metri de noi”, mi-a spus el. „Nu am idee ce sa întâmplat cu ei.””, mărturisește jurnalistul.

Cei doi au ajuns din noul la spital unde răniții începuseră să vină rând pe rând, unii dintre ei chiar și în cărucioare de cumpărături. În acele zile, moartea era peste tot. Jurnalistul mărturisește că văzuse „atât de multă moarte” încât filma aproape fără să o accepte.

Maternitatea bombardată

„Pe 9 martie, două lovituri aeriene au sfărâmat plasticul lipit peste geamurile furgonetei noastre. Am văzut mingea de foc cu doar o fracțiune de secundă înainte ca durerea să-mi străpungă urechea interioară, pielea, fața. Am văzut cum se ridica fumul dintr-o maternitate. Când am ajuns, echipele de intervenție încă scoteau dintre ruine gravide însângerate.”

Evadarea

Jurnalistul continuă să povestească ororile pe care le-a văzut în Mariupol, completat de imaginile șocante surprinse în cele 20 de zile petrecute în orașul-port. În cele din urmă, cei doi jurnaliști au reușit să iasă din Mariupol și să treacă de cele 15 puncte de control ale rușilor, cu ajutorul unei familii care i-a luat în mașina lor.

„Am fost ultimii jurnaliști din Mariupol. Acum nu mai este niciunul. Încă suntem asaltați de mesaje de la oameni care doresc să afle soarta celor dragi pe care i-am fotografiat și filmat. Ei ne scriu cu disperare, de parcă nu am fi străini, de parcă i-am putea ajuta.”, și-a încheiat Mstyslav Chernov tulburătoarea relatare.