Ziua Pământului este o sărbătoare internațională care are loc în fiecare an pe data de 22 aprilie. Scopul acestei date este de a atrage atenția asupra problemelor de mediu și de a promova conștientizarea și acțiunea pentru protejarea și conservarea mediului înconjurător. A fost fondată în anul 1970 de către senatorul american Gaylord Nelson și a implicat milioane de oameni care au ieșit în stradă pentru a-și exprima preocupările legate de poluare, defrișare și alte probleme de mediu.
Ziua Planetei Pământ are ca misiune principală promovarea conștientizării și educației în privința problemelor de mediu, precum și încurajarea acțiunii individuale și colective pentru protejarea planetei noastre.
Aceasta este o ocazie importantă pentru a reflecta asupra impactului nostru asupra mediului și pentru a lua măsuri pentru a reduce amprenta noastră ecologică.
În ziua de 22 aprilie și în perioada înconjurătoare, sunt organizate diverse evenimente și activități la nivel local, național și internațional pentru a marca Ziua Pământului.
Acestea pot include acțiuni de curățenie a mediului, plantări de arbori, campanii de reciclare, seminarii educaționale, proiecții de filme și alte evenimente care promovează protecția mediului.
Fiecare an aduce cu sine o tematică diferită pentru Ziua Pământului, cu accent pe diverse aspecte ale protecției mediului. Tematicile pot varia de la conservarea biodiversității și combaterea schimbărilor climatice până la promovarea energiilor regenerabile și a stilurilor de viață durabile.
Ziua Pământului este sărbătorită în peste 190 de țări din întreaga lume și implică milioane de oameni care se angajează în diverse acțiuni pentru protejarea mediului.
Sărbătoarea a devenit, rapid, una dintre cele mai importante mișcări de mediu la nivel global și a contribuit la creșterea conștientizării și a preocupărilor legate de problemele de mediu.
Terra are o mișcare de rotație variabilă, ceea ce înseamnă că viteza sa de rotație se modifică în timp. Această schimbare este cauzată de forțele de frecare dintre stratul exterior al Pământului și mișcările fluide ale stratului interior.
Luna exercită o influență semnificativă asupra Pământului, nu doar prin maree, ci și prin stabilizarea axei sale de rotație. Fără prezența Lunii, axa de rotație a Pământului ar fi mult mai variabilă, ceea ce ar conduce la schimbări extreme în climat și în alte aspecte ale vieții pe planetă.
Luna este principala cauză a mareelor de pe Pământ. Gravitația Lunii atrage apele oceanice către ea, ceea ce creează fenomenul mareelor.
Atunci când Luna este deasupra unui anumit loc de pe Pământ, apa oceanului este atrasă în direcția sa, cauzând fluxul mareei. Atunci când Luna este într-o altă poziție, apa oceanului se retrage, rezultând refluxul mareei.
De asemenea, satelitul natural al Terrei ajută la stabilizarea axei de rotație a Pământului. Datorită gravitației Lunii, axa de rotație a Pământului rămâne relativ stabilă în timp, ceea ce contribuie la menținerea unor condiții climatice relativ constante pe întreaga planetă.
Terra este cea mai densă planetă din sistemul solar, cu o densitate medie de aproximativ 5,5 grame pe centimetru cub.
Aceasta este determinată de compoziția sa internă, care include un nucleu exterior fluid și un nucleu interior solid, alcătuit preponderent din fier și nichel. Densitatea diferitelor straturi ale Pământului variază, cu o densitate mai mare la centrul său și o densitate mai mică la suprafață.
Vârful Everest, în Himalaya, este cel mai înalt punct de pe Pământ, situat la aproximativ 8.848 de metri deasupra nivelului mării. Cea mai joasă punct este Marea Moartă, situată la aproximativ 430 de metri sub nivelul mării.
Groapa Marianelor este cea mai adâncă prăpastie submarină cunoscută de pe Pământ și se află în Oceanul Pacific de Vest, în apropierea Insulelor Mariane.
Atinge cea mai mare adâncime cunoscută de pe Pământ, cu o valoare estimată la aproximativ 11.034 de metri sub nivelul mării.
Groapa s-a format în urma unui proces de subducție, în care plăcile tectonice ale litosferei oceanice se ciocnesc și una dintre ele este forțată să coboare sub cealaltă în mantaua superioară a Pământului. Acest proces de subducție a dus la formarea unei adâncități extrem de mari în scoarța oceanică.
Din cauza frecării cu Luna și a altor influențe, ziua Pământului s-a prelungit treptat de-a lungul milioanelor de ani. Se estimează că acum aproximativ 600 de milioane de ani, o zi pe Pământ era de aproximativ 21 de ore.
Oceanul Pacific este cel mai mare și mai adânc ocean de pe Pământ, ocupând aproximativ o treime din suprafața totală a planetei și cuprinzând o varietate impresionantă de habitate marine.
Acesta acoperă o suprafață de aproximativ 165,25 milioane de kilometri pătrați. De asemenea, oceanul este delimitat de continentele Asia și Australia în est, America de Nord și de Sud în vest și Antarctica în sud.
Este legat de Oceanul Arctic prin Strâmtoarea Bering și de Oceanul Indian prin Strâmtoarea Indoneziană.
În trecut, Pământul a fost dominat de două supercontinente, numite Pangaea și Rodinia. Pangaea a existat acum aproximativ 335-175 de milioane de ani în urmă, iar Rodinia acum aproximativ 1,1 miliarde de ani în urmă.
Rodinia a fost un supercontinent care s-a format mult mai devreme decât Pangaea, acum aproximativ 1,1 miliarde de ani în urmă, în perioada Precambriană. Formarea sa a fost rezultatul unui proces complex de asamblare a continentelor preexistente din acea perioadă.
Rodinia s-a dezintegrat în timpul Ediacaranului și Cambrianului, acum aproximativ 750-540 de milioane de ani în urmă. Procesul de dezintegrare a dus la formarea continentelor individuale și la reconfigurarea așa-numitelor „terenuri critice” din care a evoluat mai târziu Pământul modern.
Pangaea a fost cel mai recent supercontinent care s-a format pe Pământ, acum aproximativ 335-175 de milioane de ani în urmă, în perioada Paleozoică și Mezozoică târzie. Acesta s-a format prin procesul de convergență a plăcilor tectonice, care a adus împreună toate continentele existente la acea vreme.
Pangaea a început să se dezintegreze acum aproximativ 175 de milioane de ani, în perioada Jurasicului și Cretacicului. Procesul de dezintegrare a dus la formarea celor șapte continente distincte pe care le cunoaștem astăzi.
Încălzirea globală este fenomenul în creștere al creșterii temperaturilor medii ale atmosferei și a oceanelor Pământului în timp. Este rezultatul acumulării de gaze cu efect de seră în atmosferă, care conduc la reținerea căldurii și la creșterea temperaturilor medii la suprafața Pământului.
Aceasta reprezintă o preocupare majoră pe Terra în prezent. Creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, cauzată în mare parte de activitățile umane, duce la creșterea temperaturilor globale și la schimbări semnificative în clima Pământului.
Până în prezent, Pământul este singura planetă cunoscută care susține viața. Apariția și menținerea vieții pe Terra reprezintă rezultatul unui echilibru delicat între numeroși factori, inclusiv distanța față de Soare, compoziția atmosferei și prezența apei lichide.