20 ian. 2026 | 16:56

Şeful Statului Major al Apărării, despre pregătirea românilor în caz de război şi situaţii de criză: „Sunt în plan foarte multe programe”

Social
Şeful Statului Major al Apărării, despre pregătirea românilor în caz de război şi situaţii de criză:
Şeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad

În contextul provocărilor de securitate actuale, conducerea Statului Major al Apărării propune o reformă structurală a modului în care cetățenii români participă la pregătirea pentru apărarea țării. Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat necesitatea critică a unei populații instruite, capabilă să răspundă în situații de criză sau conflict, chiar dacă, în prezent, nu există date care să indice o iminență a unei agresiuni militare asupra teritoriului național. Pilonul central al acestei strategii este introducerea serviciului militar voluntar în termen, un program ambițios care ar putea demara în 2026 și care vizează atragerea unui număr semnificativ de tineri pentru a compensa îmbătrânirea accentuată a rezervei operaționale a Armatei Române.

Soluția MApN la criza de cadre: Rezervă de 48 de ani

Problema principală identificată de specialiștii militari este vârsta medie înaintată a celor care ar putea fi mobilizați în caz de necesitate. Potrivit declarațiilor șefului Statului Major, rezerva operațională actuală a ajuns la o medie de 48 de ani, o cifră care impune măsuri urgente.

„Trebuie să găsim o altă variantă, o altă soluție. Soluția pe care MApN a identificat-o este introducerea acestui serviciu alternativ de militar voluntar în termen”, a explicat generalul Vlad.

Conform Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, soldații gradați rămân în planurile de mobilizare până la 55 de ani, în timp ce cadrele superioare (subofițeri, maiștri militari sau ofițeri) pot fi menținute până la 63 de ani, vârstă după care trec în postura de retragere. Pentru a contracara acest fenomen de îmbătrânire, Ministerul Apărării Naționale mizează pe voluntariatul tinerilor.

Obiectivele pentru 2026 și condițiile de selecție

Implementarea acestui program depinde direct de resursele financiare ce vor fi alocate de la bugetul de stat. Planul prevede un ritm de pregătire care să crească exponențial:

  • Anul de start (2026): Pregătirea a 1.000 până la 10.000 de militari voluntari anual.
  • Anii următori: Creșterea graduală a capacităților de instruire.

Deși participarea este benevolă, procesul de recrutare nu va fi lipsit de rigurozitate. Generalul Gheorghiță Vlad a avertizat că toți candidații vor trece printr-o selecție atentă, potrivit Antena 3 CNN.

„Pentru anumite categorii de militari vor trebui să îndeplinească anumite condiții fizice, să aibă examene psihologice și examene medicale corespunzătoare”.

Pregătirea pentru război: Dincolo de resursele umane

Viziunea șefului Statului Major al Apărării pentru o Românie sigură nu se limitează doar la numărul de soldați. Acesta susține că statul are nevoie de un efort colectiv care să includă economia și securitatea informațională.

„România are nevoie de o populaţie pregătită pentru război”, a afirmat generalul, precizând că succesul apărării depinde și de o economie națională capabilă să susțină efortul militar, dar și de un plan solid pentru combaterea dezinformării și a fenomenului fake news.

În ceea ce privește capacitatea actuală de reacție a Armatei, generalul a dat asigurări că nivelul de pregătire este unul foarte bun, datorită activităților intense de instruire internațională și a participării la teatre de operații în ultimele două decenii. Totuși, acesta a subliniat că este nevoie de continuitate în înzestrare:

„Mi-aș dori să am mai multe resurse la dispoziție (…) astfel încât să recuperăm deficitul de capabilitate pe care nu am reușit să îl recuperăm în ultimii 30 de ani”.