Lidl, dat în judecată: Cum a folosit datele personale ale clienților ca „monedă de schimb”

Federația Organizațiilor Consumatorilor din Germania (VZBV) a deschis un proces împotriva lanțului de supermarketuri Lidl, acuzând compania că nu este suficient de transparentă în privința modului în care folosește datele personale ale clienților prin aplicația Lidl Plus.

Potrivit organizației, consumatorii nu sunt informați clar că reducerile și ofertele disponibile în aplicație presupun, în realitate, furnizarea și prelucrarea datelor personale.

Deși Lidl a câștigat procesul în primă instanță, cazul este departe de a fi închis. Tribunalul Regional Superior din Stuttgart a respins acțiunea VZBV, dar a admis apelul, recunoscând că situația juridică este neclară.

Astfel, speța ar putea ajunge în fața Curții Federale de Justiție din Germania, o decizie care ar putea avea consecințe importante pentru întregul sector de retail.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Clienții „plătesc” reducerile cu datele lor personale

În centrul disputei se află ideea de „plată cu date”. VZBV susține că Lidl promovează aplicația Lidl Plus drept gratuită, fără a explica suficient de clar că accesul la reduceri este condiționat de colectarea și analizarea informațiilor personale ale utilizatorilor.

Pentru a utiliza aplicația, clienții trebuie să furnizeze date precum numele, adresa de e-mail, data nașterii și numărul de telefon mobil.

Instanța din Stuttgart a decis că, în forma actuală, Lidl nu este obligat să modifice designul aplicației sau modul de prezentare a acesteia.

Totuși, judecătorii au admis că legislația nu oferă suficiente clarificări privind obligațiile de informare ale companiilor în astfel de cazuri. Din acest motiv, apelul a fost acceptat, iar organizația consumatorilor analizează continuarea demersului la nivelul celei mai înalte instanțe din Germania.

Directorul executiv al VZBV, Ramona Pop, a criticat decizia instanței, afirmând că aplicațiile de fidelizare nu sunt, în realitate, gratuite.

În opinia sa, consumatorii „plătesc” pentru reduceri prin cedarea datelor personale, iar acest lucru ar trebui explicat explicit și ușor de înțeles.

Aplicațiile de supermarket și influențarea comportamentului de cumpărare

Potrivit unui sondaj citat de VZBV, aplicațiile de supermarket sunt utilizate pe scară largă în Germania. Aproximativ 78% dintre respondenți folosesc astfel de aplicații, iar majoritatea recunosc că acestea le-au influențat obiceiurile de consum.

Peste 60% spun că și-au schimbat comportamentul de cumpărare, iar două treimi afirmă că au făcut achiziții suplimentare pentru a beneficia de oferte exclusive.

Deși mulți utilizatori cred că economisesc bani, datele indică faptul că avantajele financiare sunt limitate. Conform platformei Smhaggle, economiile reale obținute prin aplicațiile de supermarket sunt, în medie, de maximum 2%.

În schimb, retailerii folosesc mecanisme de gamificare, precum tombole, niveluri de recompense sau oferte personalizate, pentru a stimula frecvența cumpărăturilor și valoarea coșului.

VZBV avertizează că aceste practici, deja comune în comerțul online, se extind rapid și în retailul alimentar. În plus, consumatorii care refuză să utilizeze aplicațiile riscă să fie excluși de la promoții, într-o perioadă în care prețurile alimentelor sunt ridicate.

Aproape 29% dintre cei care nu folosesc aplicații declară că evită aceste servicii din cauza reticenței de a-și partaja datele personale.

Organizațiile de protecție a consumatorilor consideră că reducerile ar trebui să fie accesibile tuturor, indiferent dacă aleg sau nu să folosească aplicații digitale.

În opinia lor, cazul Lidl ar putea deveni un precedent important, capabil să redefinească regulile privind transparența, protecția datelor și echitatea ofertelor în retailul european.