Meta șterge peste 500.000 de conturi ale minorilor în această țară. Interdicția rețelelor de socializare sub 16 ani ar putea ajunge și în Europa

Meta a început una dintre cele mai ample acțiuni de eliminare a conturilor de social media dedicate minorilor, după intrarea în vigoare a unei legi stricte în Australia.

În mai puțin de o săptămână, compania a dezactivat peste jumătate de milion de conturi de Facebook, Instagram și Threads, aparținând utilizatorilor suspectați că au sub 16 ani. Măsura vine ca răspuns direct la noul cadru legislativ care interzice accesul copiilor la platformele de socializare.

Decizia Australiei este urmărită cu atenție la nivel internațional, mai ales în Europa, unde discuțiile despre protejarea minorilor în mediul online s-au intensificat în ultimii ani. Oficialii, organizațiile de părinți și companiile tech analizează dacă acest model ar putea fi replicat și pe alte piețe.

De ce a șters Meta sute de mii de conturi în Australia

Noua lege australiană privind rețelele sociale a intrat în vigoare pe 10 decembrie și impune platformelor mari obligația de a nu permite existența conturilor pentru persoane sub 16 ani.

Actul normativ vizează direct giganți precum Meta, TikTok sau YouTube și prevede sancțiuni severe pentru nerespectare, cu amenzi ce pot ajunge la zeci de milioane de dolari australieni.

Pentru a evita penalizările, Meta a anunțat că, în perioada 4–11 decembrie, a dezactivat 544.052 de conturi considerate a aparține unor minori.

Cele mai multe au fost identificate pe Instagram, urmate de Facebook și Threads. Compania susține că nu este vorba despre „închiderea internetului”, ci despre aplicarea unei reguli clare de vârstă pentru accesul la rețelele sociale.

Totuși, Meta recunoaște că procesul de identificare a vârstei reale a utilizatorilor rămâne problematic. În lipsa unui standard industrial unitar, compania afirmă că există riscuri legate de erori, confidențialitate și tratament inegal între platforme.

Ce ar însemna o astfel de interdicție pentru Europa

Interdicția adoptată de Australia a fost primită pozitiv de susținători din întreaga lume și a declanșat dezbateri în mai multe state europene, inclusiv în Germania.

Dacă un model similar ar fi implementat în Uniunea Europeană, impactul ar fi semnificativ atât pentru utilizatori, cât și pentru companiile de tehnologie.

Meta a reluat apelul către autorități pentru o soluție diferită: verificarea vârstei direct la nivelul magazinelor de aplicații și introducerea obligativității acordului parental înainte de descărcarea aplicațiilor de social media.

Potrivit companiei, această abordare ar oferi o protecție mai coerentă pentru tineri și ar reduce fenomenul de migrare rapidă către aplicații mai puțin reglementate, folosite pentru a ocoli interdicțiile.

În Europa, o astfel de măsură ar trebui să țină cont de legislația privind protecția datelor, în special de GDPR, care impune reguli stricte privind colectarea și procesarea informațiilor personale ale minorilor.

De asemenea, ar reaprinde discuțiile despre responsabilitatea platformelor, rolul părinților și limitele intervenției statului în viața digitală.

Cazul Australiei arată că interdicțiile generale pot fi aplicate rapid, dar ridică întrebări complexe despre eficiență, drepturi digitale și soluții pe termen lung.

Pe măsură ce guvernele europene analizează acest precedent, este tot mai clar că relația dintre copii, rețele sociale și tehnologie va deveni unul dintre cele mai sensibile subiecte ale anilor următori.