12 ian. 2026 | 21:34

Crește vârsta de pensionare în structurile de apărare și ordine publică. „Acesta este compromisul acceptat de coaliție ca să nu taie din salariu”

Social
Crește vârsta de pensionare în structurile de apărare și ordine publică.
Guvernul Bolojan pregătește creșterea vârstei de pensionare în Ministerul Apărării, MAI, SRI și SPP

Guvernul condus de Ilie Bolojan pregătește o modificare majoră în sistemul de pensii pentru anumite categorii profesionale din structurile statului. În urma unei decizii asumate în interiorul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR, vârsta de pensionare urmează să fie majorată pentru angajații din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, precum și din structurile SRI și SPP. Anunțul a fost făcut public de ministrul USR al Apărării, Radu Miruță, care a explicat contextul și rațiunea acestei măsuri.

Decizia politică asumată în coaliția de guvernare

Radu Miruță a declarat luni, 12 ianuarie, la Antena 3, că în cadrul coaliției aflate la guvernare s-a ajuns la un acord privind creșterea vârstei de pensionare în instituțiile din domeniul apărării și securității naționale. Potrivit ministrului, această măsură reprezintă un compromis politic menit să evite reducerile salariale sau diminuarea numărului de angajați din aceste structuri.

„Lucrăm la un proiect de lege, împreună cu Ministerul de Interne, pentru creșterea vârstei de pensionare. Acesta este compromisul acceptat de coaliție ca să nu taie din salariu, să nu taie din numărul de angajați. Dar trebuie să contribuim și noi la efort, prin creșterea vârstei de pensionare. Este valabil și pentru structurile SRI și SPP”, a declarat Radu Miruță.

Proiect de lege în lucru și termen impus de premier

Ministrul Apărării a precizat că proiectul de lege se află în faza de elaborare și că premierul Ilie Bolojan a solicitat ca acesta să fie finalizat într-un termen foarte scurt. Documentul ar urma să ajungă pe masa Guvernului la finalul săptămânii viitoare, conform solicitării șefului Executivului.

Radu Miruță a explicat că, în prezent, sunt realizate simulări pentru a determina impactul bugetar al creșterii vârstei de pensionare. Obiectivul urmărit este reducerea cheltuielilor cu aproximativ 10%, fără a afecta structura de personal sau nivelul veniturilor actuale.

„Trebuie să aducem proiectul de lege pe masa guvernului la finalul săptămânii viitoare în care să crească vârsta de pensionare. Se fac niște simulări… Cam cât trebuie să crești vârsta de pensionare ca să reduci cheltuielile cu 10%? Poate nu până la 65 de ani, poate până la 60, poate la 55. Dar azi este 48”, a conchis ministrul Apărării.

Situația actuală și nivelul de la care se pornește

În prezent, vârsta de pensionare pentru o parte semnificativă dintre angajații din aceste structuri este în jurul a 48 de ani. Tocmai acest prag este considerat punctul de plecare pentru modificările analizate de Guvern. Deocamdată, autoritățile nu au stabilit un nivel exact până la care va fi crescută vârsta de pensionare, fiind luate în calcul mai multe scenarii.

Ministrul Apărării a subliniat că nu se discută despre o aliniere automată la vârsta standard de 65 de ani, ci despre o ajustare graduală, în funcție de rezultatele simulărilor și de impactul financiar estimat.

Contextul precedent: modificările privind magistrații

Discuțiile despre vârsta de pensionare vin în contextul unor decizii similare adoptate anterior de Guvernul Bolojan. La finalul anului trecut, Executivul a stabilit că magistrații se vor putea pensiona la 65 de ani, nu la 48 de ani, așa cum prevedea legislația în vigoare. Totodată, pensia a fost plafonată la maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din ultimul salariu brut.

Primul proiect legislativ privind aceste modificări a fost însă respins de Curtea Constituțională a României. Ulterior, Guvernul a revenit cu un al doilea proiect, în care vârsta de pensionare a rămas neschimbată, iar singura ajustare a vizat perioada de tranziție până la atingerea pragului de 65 de ani. Această perioadă a fost extinsă de la 10 la 15 ani.

Cel de-al doilea proiect privind pensiile magistraților se află în continuare în analiză la Curtea Constituțională, unde verdictul a fost amânat de trei ori. Potrivit informațiilor prezentate, amânările au fost generate de lipsa de cvorum, cauzată de boicotarea ședințelor de către judecători numiți de PSD.