Sfântul Ștefan 2025: câți români își serbează onomastica și ce semnifică numele
Ziua de 27 decembrie marchează sărbătoarea Sfântului Ștefan, primul martir creștin, și aduce bucurie pentru mii de români care poartă acest nume sau derivate ale lui. Onomastica este însoțită de tradiții și de semnificații importante legate de istoria și religia creștină.
Ce semnifică numele Ștefan și de ce este important în tradiția creștină
Numele Ștefan provine din grecescul ”Stephanos”, care înseamnă ”coroană” sau ”coroană de lauri”. În tradiția creștină, Sfântul Ștefan este recunoscut drept primul martir, care și-a pierdut viața pentru credință, fiind omorât prin lapidare în Ierusalim.
Această sărbătoare simbolizează curajul, dăruirea și credința puternică în valorile spirituale. În calendarul ortodox, Sfântul Ștefan este cinstit imediat după Crăciun, iar ziua sa este asociată adesea cu reuniuni familiale, rugăciune și gesturi de caritate.
Câți români își serbează onomastica de Sfântul Ștefan
În România, numele Ștefan și derivatele sale – Ștefania, Ștefănel, Ștefănița – sunt extrem de populare, purtate cu mândrie de generații întregi. Conform statisticilor Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și Digi24, în 2024 erau peste 300.000 de bărbați care purtau numele Ștefan și între 100.000 și 150.000 de femei cu variante precum Ștefania sau Ștefana. În total, mai mult de 400.000 de români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Ștefan.
Această zi aduce mesaje, telefoane și vizite la familie și prieteni, transformând sărbătoarea într-un prilej de bucurie colectivă. Mii de oameni împărtășesc căldura și veselia zilei prin urări de sănătate, noroc și prosperitate. Comunitățile mici și mari se reunesc, iar tradiția onomasticii întărește legăturile sociale și familiale, aducând împreună atât tineri, cât și bătrâni, într-un spirit de comuniune și armonie. Atmosfera devine festivă, plină de zâmbete, amintiri împărtășite și gesturi de afecțiune.
Ce obiceiuri și tradiții sunt legate de ziua Sfântului Ștefan
În tradiția populară românească, Sfântul Ștefan este considerat protectorul animalelor și al gospodarilor. În mediul rural, oamenii obișnuiesc să meargă cu colindul sau să viziteze vecinii, ducând daruri simbolice și primind la rândul lor urări.
În unele zone, se păstrează obiceiul împărțirii de colaci, fructe și vin, ca semn de recunoștință și binecuvântare pentru anul ce urmează. În orașe, sărbătoarea se desfășoară mai mult prin întâlniri în familie, mese festive și schimb de urări prin telefon sau rețele sociale.
Ziua Sfântului Ștefan rămâne un moment de reflecție spirituală și de consolidare a legăturilor sociale. Indiferent de regiune sau mediul în care trăiesc, românii care poartă acest nume continuă să îi onoreze semnificația, amintind de credință, curaj și tradiție.