Statul oferă peste 25.000 de lei tinerilor români care acceptă pregătirea militară voluntară. Banii vin după patru luni
Parlamentul a adoptat un pachet de măsuri care vizează apărarea națională, iar una dintre noutățile cu impact direct pentru populație este introducerea pregătirii militare voluntare. Programul le permite unor tineri români să urmeze, la cerere, o pregătire militară de bază de până la patru luni, iar la final să primească o indemnizație de peste 25.000 de lei și să fie luați în evidența rezervei operaționale.
Prima dintre inițiativele legislative a trecut de Parlament și merge acum la promulgare, urmând să se aplice după publicarea în Monitorul Oficial. Ea modifică și completează Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și introduce cadrul pentru acest tip de pregătire în timp de pace.
Cine poate participa și ce presupune programul de patru luni
Potrivit proiectului adoptat, pot solicita înscrierea cetățenii români, bărbați și femei, cu vârste între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă. Înscrierea se face printr-un angajament semnat pe propria răspundere, iar înainte de a intra efectiv în program, candidatul trebuie declarat apt în urma selecției realizate într-un centru militar.
Pe durata pregătirii, participanții au statut de soldat/gradat voluntar în termen și beneficiază gratuit de cazare, echipare, hrană, asistență medicală și medicamente, plus celelalte drepturi prevăzute de lege pentru militarii în termen. La finalizarea programului, centrele militare îi iau în evidență și îi introduc în rezerva operațională.
Câți bani primesc voluntarii și ce alte schimbări aduce pachetul
Indemnizația promisă la finalul pregătirii reprezintă echivalentul a trei câștiguri salariale medii brute folosite la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale. Calculat la nivelul din 2025 (salariu mediu brut de 8.620 lei), rezultă aproximativ 25.850 de lei pentru un participant care finalizează programul.
În același proiect sunt clarificate și reguli legate de modul în care își îndeplinesc serviciul militar studenții școlarizați în instituții civile de învățământ superior pentru nevoile Ministerului Apărării sau ale altor instituții din domeniul apărării și securității naționale. Totodată, în categoria rezerviștilor ar urma să intre și cetățenii români care au avut calitatea de polițist sau polițist de penitenciare.
Separat, un al doilea proiect de lege, aflat încă în așteptarea votului decisiv, urmărește înlocuirea actualei Legi a apărării naționale (Legea nr. 45/1994) și include, printre altele, un cadru legal pentru intervenții în afara granițelor, în situații destinate protejării cetățenilor români aflați în pericol.