Angajările cu inteligență artificială schimbă regulile jocului, dar cresc frustrarea de ambele părți

Inteligența artificială a intrat definitiv în procesul de recrutare, promițând eficiență, rapiditate și obiectivitate. În realitate, însă, atât companiile, cât și candidații descoperă că automatizarea excesivă a angajărilor creează un climat tot mai frustrant și mai impersonal. Pe fondul încetinirii pieței muncii, interviurile conduse de algoritmi și documentele generate automat au devenit norma, iar efectele nu sunt deloc cele așteptate.

Datele recente arată că peste jumătate dintre organizațiile din Statele Unite au folosit inteligența artificială în recrutare în 2025, în timp ce aproximativ o treime dintre utilizatorii ChatGPT au apelat la astfel de instrumente pentru a-și căuta un loc de muncă. Paradoxal, deși AI promite să „potrivească” mai bine candidații cu angajatorii, cercetările sugerează că șansele reale de angajare au scăzut, iar procesul a devenit mai opac ca niciodată, scrie CNN.

Când toți candidații sună la fel, nimeni nu mai iese în evidență

Un studiu realizat de cercetători de la Dartmouth și Princeton a analizat zeci de mii de scrisori de intenție trimise prin platforma Freelancer.com. Concluzia a fost surprinzătoare: după apariția ChatGPT în 2022, scrisorile au devenit mai lungi, mai bine structurate și mai corect redactate, însă angajatorii au început să le acorde mult mai puțină importanță.

Motivul este simplu. Atunci când majoritatea aplicațiilor sunt asistate de inteligență artificială, diferențele dintre candidați se estompează. Limbajul devine standardizat, argumentele se repetă, iar elementele personale dispar. În loc să ajute la identificarea talentelor reale, documentele „perfecte” ajung să creeze zgomot de fond.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

Cercetătorii au observat că, în acest context, rata angajărilor a scăzut, la fel și salariile de pornire. Companiile, incapabile să distingă rapid între candidații cu adevărat potriviți și cei care doar știu să folosească un chatbot, devin mai prudente și mai lente în luarea deciziilor. Practic, fluxul de informații dintre angajatori și candidați se deteriorează, iar procesul de selecție devine mai slab decât înainte de introducerea AI.

În același timp, volumul aplicațiilor a explodat. Cu ajutorul inteligenței artificiale, un candidat poate aplica la sute de joburi într-un timp foarte scurt. Această ușurință pune presiune pe angajatori, care răspund automatizând și mai mult procesul, inclusiv etapa interviurilor.

Interviuri cu algoritmi și riscul amplificării prejudecăților

Potrivit unui sondaj realizat de o companie de software de recrutare, peste jumătate dintre persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă au trecut deja printr-un interviu condus de inteligență artificială. Deși interviurile video au devenit populare în pandemie, acum multe dintre ele sunt complet asincrone, cu întrebări generate de algoritmi și evaluări automate ale răspunsurilor.

Susținătorii acestor sisteme afirmă că ele elimină subiectivismul uman. Cercetătorii avertizează însă că algoritmii pot prelua și chiar amplifica prejudecățile existente. Criterii aparent neutre, precum expresiile faciale, ritmul vorbirii sau structura răspunsurilor, pot dezavantaja anumite categorii de candidați.

Mai mult, lipsa interacțiunii umane transformă interviul într-o experiență rece și mecanică. Candidații nu mai au ocazia să pună întrebări reale, să simtă cultura organizațională sau să stabilească o conexiune autentică. În multe cazuri, oamenii se simt evaluați de un sistem pe care nu îl înțeleg și pe care nu îl pot „convinge”.

Această situație a generat deja reacții puternice. Sindicatele și organizațiile pentru drepturile civile au criticat utilizarea AI în angajare, acuzând discriminarea pe criterii arbitrare. În paralel, mai multe state americane au început să adopte legi care reglementează utilizarea inteligenței artificiale în recrutare, deși cadrul legal rămâne fragmentat și incert.

Un „cerc vicios” care îi nemulțumește pe toți

Directorii din industrie recunosc că s-a creat un adevărat cerc vicios. Candidații folosesc AI pentru a aplica masiv, companiile folosesc AI pentru a filtra și intervieva rapid, iar rezultatul este un proces care îi frustrează pe toți cei implicați. Angajatorii se plâng că nu mai găsesc ușor oamenii potriviți, iar candidații simt că sunt tratați ca simple seturi de date.

Cu toate acestea, piața tehnologiei de recrutare continuă să crească rapid, fiind estimată la peste trei miliarde de dolari. Inteligența artificială oferă, fără îndoială, instrumente utile: analiză mai bună a CV-urilor, identificarea competențelor transferabile și descoperirea unor candidați care ar fi fost ignorați în mod tradițional. Problema apare atunci când tehnologia înlocuiește complet judecata umană, în loc să o completeze.

Experiențele celor care au trecut prin astfel de interviuri reflectă această tensiune. Unii descriu procesul ca fiind impersonal și lipsit de empatie, alții se tem că adaptarea la „logica algoritmului” devine o competență mai importantă decât abilitățile reale. În acest peisaj, există riscul ca profesioniști valoroși, dar mai puțin familiarizați cu noile instrumente, să fie lăsați în urmă.

Inteligența artificială în angajare pare să fie aici pentru mult timp. Însă modul în care este folosită va decide dacă devine un instrument care îmbunătățește piața muncii sau unul care o face mai rigidă, mai opacă și mai frustrantă pentru toată lumea.