UE introduce o taxă de 3 euro pe coletele ieftine din comerț online, din iulie 2026
Uniunea Europeană face un pas concret pentru a frâna valul de colete ieftine care intră zilnic în piața comună din afara blocului, în special din China. Miniștrii de finanțe ai statelor membre au agreat impunerea unei taxe vamale fixe de 3 euro pentru anumite trimiteri de mică valoare, o măsură care va intra în vigoare de la 1 iulie 2026.
Decizia lovește direct în modelul de business al platformelor de e-commerce care livrează produse la prețuri foarte mici direct din fabrici către consumatori, precum Shein, Temu sau AliExpress, dar și în întreg ecosistemul de vânzări „direct-to-consumer”. Miza nu este doar fiscală: UE invocă presiunea pe comercianții europeni, riscuri de sănătate și siguranță, niveluri ridicate de fraudă și impact asupra mediului, scrie Reuters.
De ce accelerează UE eliminarea scutirii pentru coletele sub 150 de euro
Până acum, coletele cu valoare mică au beneficiat de un regim extrem de avantajos: multe dintre ele intrau practic fără taxe vamale, datorită unei scutiri („de minimis”) pentru achizițiile online sub pragul de 150 de euro. Reforma mai amplă a sistemului vamal european urma să elimine această scutire în 2028, însă presiunea pentru o intervenție rapidă a crescut puternic în ultimii doi ani.
Cifra care a schimbat ritmul discuției este uriașă: în 2024 au intrat în UE aproximativ 4,6 miliarde de colete de mică valoare, dublu față de anul anterior, iar peste 90% ar fi provenit din China. În acest context, statele membre au început să vorbească deschis despre „dumping” de bunuri ieftine și despre distorsiuni de piață, în condițiile în care vânzătorii din UE trebuie să respecte reguli stricte și costuri de conformare mai mari.
Argumentele oficiale merg dincolo de competiție. Consiliul UE a legat explicit măsura de riscuri pentru consumatori (inclusiv sănătate și siguranță), de fraude și de îngrijorări legate de mediu, într-o piață sufocată de livrări fragmentate, ambalaje și retururi. În esență, UE încearcă să corecteze o situație în care un volum uriaș de importuri trecea printr-un „culoar” simplificat, greu de controlat la scară, pentru autoritățile vamale.
Cum se calculează taxa și cine o plătește în practică
Taxa agreată este de 3 euro și se aplică pentru bunuri care intră în UE în „mici consignări” (small consignments) cu valoare sub 150 de euro, începând cu 1 iulie 2026. Măsura este prezentată drept temporară, urmând să rămână în vigoare până la găsirea unei soluții permanente care să închidă complet scutirea „de minimis” pentru acest segment de comerț online.
Un detaliu important este modul de calcul, fiindcă nu vorbim neapărat despre „3 euro pe fiecare colet”, în orice situație. Din informațiile vehiculate în jurul acordului, taxa se aplică pe tip de produs, folosind coduri tarifare (coduri cu șase cifre). Asta înseamnă că un pachet cu 10 perechi de șosete de același tip ar genera o singură taxă de 3 euro, dar dacă în același colet sunt produse încadrate la tipuri diferite (de exemplu materiale diferite, încadrări diferite), taxa poate fi cumulată pe fiecare tip.
În comunicarea Consiliului UE apare și o condiționare relevantă pentru fluxurile actuale: taxa se aplică bunurilor pentru care vânzătorii din afara UE sunt înregistrați în sistemul IOSS (Import One-Stop Shop) folosit pentru TVA, iar acest segment ar acoperi majoritatea covârșitoare a fluxurilor e-commerce către UE. Practic, măsura țintește exact mecanismul care a făcut posibilă explozia livrărilor directe, rapide și ieftine către consumatori.
Efectul imediat, odată ce taxa intră în vigoare, va fi o creștere a costului final pentru multe cumpărături mici, mai ales la produse cu marjă redusă, unde 3 euro pot schimba radical prețul perceput. În paralel, retailerii europeni au salutat, în linii mari, ideea ca pas spre o competiție mai echitabilă, pentru că elimină o asimetrie fiscală și operațională care a avantajat masiv importurile directe.
Ce urmează după 2026: taxa de manipulare și presiunea pe platforme
Taxa de 3 euro nu este singura piesă din puzzle. În paralel, există o discuție separată despre o posibilă taxă de manipulare (handling fee) pentru coletele e-commerce, pe care Comisia Europeană a propus-o la nivelul de 2 euro per colet. Momentul exact al unei astfel de taxe nu este clar, iar implementarea ei poate depinde de negocieri politice și de modul în care statele membre vor integra schimbările în reforma vamală mai largă.
Semnalul politic este însă clar: UE testează instrumente care să reducă „inundația” de livrări ultra-ieftine și să recâștige controlul asupra unui flux care pune presiune pe vămi și pe piață. În spațiul public european, există deja voci care au cerut inițial un nivel mai ridicat al taxării și care spun că suma ar putea crește dacă nu produce efecte vizibile. Altfel spus, 3 euro pot fi doar începutul unui regim mai dur, nu finalul lui.
Pentru platforme și comercianți, schimbarea poate accelera reconfigurarea logisticii: mai multă marfă stocată în depozite din UE, livrări consolidate și o încercare de a reduce fragmentarea coletelor. În același timp, pentru consumatori, epoca „produsului de 2–3 euro livrat la ușă fără costuri suplimentare” devine mai puțin predictibilă, mai ales la achizițiile cu multe articole diferite într-o singură comandă. Indiferent de ajustările care vor urma, decizia din decembrie 2025 fixează un reper: din iulie 2026, piața unică începe să taxeze sistematic importurile e-commerce sub 150 de euro, în forma lor actuală.