Platformele digitale devin un angajator major pentru români: Uber, Glovo, Bolt și Wolt își extind influența pe piața muncii

Munca intermediată prin platforme digitale a ajuns să fie o soluție uzuală de câștig pentru tot mai mulți români. Servicii precum Uber, Glovo, Bolt sau Wolt reprezintă, pentru o parte semnificativă a populației active, nu doar o activitate suplimentară, ci o formă constantă de venit.

Potrivit unei analize realizate de Monitorul Social pe baza datelor unui sondaj EIGE din 2021, 62,5% dintre lucrătorii români care folosesc aceste platforme o fac cu regularitate, iar aproape jumătate, mai exact 43,7%, dedică peste 20 de ore pe săptămână acestor activități.

România, alături de alte state UE unde munca pe platforme este în creștere

Studiul citat a fost realizat pe un eșantion de aproximativ 5.000 de lucrători din zece state europene: Danemarca, Finlanda, Franța, Letonia, Țările de Jos, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. Rezultatele arată că utilizarea constantă a platformelor digitale este o tendință prezentă în întreaga Uniune Europeană.

În Polonia, 66,2% dintre respondenți afirmă că desfășoară activități pentru platforme în mod regulat, iar în Țările de Jos procentul ajunge la 65,1%. Franța (64,1%) și Spania (62%) înregistrează valori similare, în timp ce statele nordice prezintă niveluri ceva mai reduse: în Finlanda, 55,8% dintre lucrători folosesc frecvent astfel de servicii, iar în Danemarca 52,1%.

Crăciun cu Ramon, filmul care face furori în această lună, îți poate aduce și premii. Iată cum!

Zodiile pentru care viața ia o turnură neașteptată după jumătatea lunii decembrie. Apar schimbări importante pentru mulți nativi

Distribuția lucrătorilor în funcție de gen arată o predominanță a bărbaților în toate țările analizate. În România, aceștia reprezintă 55,9% dintre utilizatorii platformelor, iar femeile 44,1%. Diferențele de gen sunt însă mult mai vizibile în nordul Europei: în Finlanda, două treimi dintre lucrători sunt bărbați, iar în Țările de Jos procentul este de 65,4%. Polonia prezintă cea mai echilibrată situație, cu 51,9% bărbați și 48,1% femei.

Vid legislativ și condiții de muncă slab reglementate

România nu dispune încă de o legislație clară care să definească statutul profesional al lucrătorilor de pe platforme. Această lipsă de reglementare a afectat piața în perioada pandemiei, țara noastră situându-se în urma altor state europene în ceea ce privește numărul celor care lucrau prin intermediul acestor aplicații.

Conform sondajului EIGE, dincolo de activitatea desfășurată pe platforme, 67,8% dintre respondenții români erau angajați cu forme tradiționale de muncă, iar 13,5% lucrau pe cont propriu. Situații apropiate se regăsesc în Spania, Polonia și Slovenia, unde proporția angajaților rămâne dominantă.

În practică, lucrătorii de pe platforme se confruntă cu aranjamente individualizate, fără posibilitatea reală de negociere colectivă și cu dificultăți în accesarea protecțiilor sociale. Lipsa unui cadru legal clar deschide ușa unor forme de abuz și exploatare, în special în cazul celor care depind în mod constant de aceste venituri.

Nevoia unei legislații moderne pentru lucrătorii digitali

Având în vedere extinderea rapidă a economiei platformelor, România este presată să actualizeze legislația muncii și să stabilească reguli clare pentru acest tip de activitate. Implementarea prevederilor din Directiva Europeană adoptată în 2024 ar putea îmbunătăți condițiile de muncă, clarifica statutul lucrătorilor și oferi acces la protecție socială adecvată.

Munca digitală a devenit o realitate a pieței moderne, iar reglementarea ei corespunzătoare reprezintă un pas esențial pentru protejarea lucrătorilor și pentru o funcționare echitabilă a platformelor.