Ciuperca de la Cernobîl care ar putea transforma radiația în energie: descoperirea care uimește lumea științifică

Zona de excludere de la Cernobîl rămâne inaccesibilă oamenilor, la aproape patru decenii de la accidentul nuclear, însă nu același lucru se poate spune despre alte forme de viață.

În spațiile contaminate, unde radiațiile ar fi trebuit să elimine orice organism, cercetătorii au descoperit un tip de ciupercă neagră care nu doar supraviețuiește, ci pare să prospere.

Prezența ei pe pereții interiori ai unor structuri puternic iradiate a atras atenția specialiștilor, deoarece ciuperca se dezvoltă într-un mediu care ar fi fatal pentru majoritatea organismelor cunoscute, se arată pe Science Alert.

Mai mult, pigmentul întunecat care îi conferă culoarea specifică ar putea fi cheia unei adaptări biologice neobișnuite.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Un organism neobișnuit care ar putea folosi radiația ca sursă de energie

Specia identificată, Cladosporium sphaerospermum, prezintă o cantitate ridicată de melanină, pigmentul care îi dă nuanța închisă.

O parte dintre oamenii de știință sugerează că această melanină ar putea funcționa într-un mod similar clorofilei din plante, captând energia radiațiilor ionizante. Ipoteza a primit denumirea de „radiosinteză”, însă mecanismul exact nu a fost încă demonstrat.

Descoperirea acestei ciuperci datează din anii 1990, când o echipă condusă de microbiologul Nelli Zhdanova a studiat mediul din jurul reactorului avariat.

Cercetătorii au identificat nu mai puțin de 37 de tipuri de fungi în structurile contaminate, majoritatea cu colorație închisă. C. sphaerospermum era cea mai abundentă, iar probele analizate prezentau niveluri ridicate de radioactivitate.

Intriga a crescut în momentul în care alte experimente au arătat că expunerea la radiații nu încetinește dezvoltarea ciupercii, ci dimpotrivă.

Echipa condusă de Ekaterina Dadachova și Arturo Casadevall, de la Albert Einstein College of Medicine, a demonstrat că organismul nu suferă deteriorări majore atunci când este bombardat cu particule ionizante, un fenomen care, în mod normal, ar fractura molecule și ar afecta grav ADN-ul.

Centrala de la Cernobîl / Foto: preluare DW

Radiația ca scut și sursă de energie? Cercetările continuă

În cadrul acelor studii, oamenii de știință au observat că melanina din această ciupercă își modifică proprietățile sub efectul radiațiilor, sugerând că ar putea capta și chiar transforma energia emisă.

În 2008, ipoteza radiosintezei a căpătat pentru prima dată o formă concretă, cercetătorii propunând o analogie cu fotosinteza, însă cu radiația ca „lumină”.

Un studiu derulat în 2022 a adus un alt element important: C. sphaerospermum a fost trimisă în spațiu, pe exteriorul Stației Spațiale Internaționale.

Acolo, ciuperca a redus cantitatea de radiații care pătrundea prin material, ceea ce a deschis discuții despre posibilitatea utilizării ei ca scut biologic pentru misiunile spațiale. Totuși, experimentul nu a demonstrat direct radiosinteza, ci doar capacitatea de protecție a melaniei.

În ciuda acestor rezultate promițătoare, mecanismul exact prin care ciuperca se adaptează rămâne neclar. Nu există dovezi că ar fixa carbonul sau că ar produce energie metabolică suplimentară pe baza radiațiilor.

De asemenea, comportamentul ei nu este universal: alte specii de fungi melaninizați manifestă reacții diferite la radiațiile ionizante.

Cu toate necunoscutele, un lucru este cert: acest organism microscopic reușește să prospere într-un loc unde radiația ar trebui să fie letală.

Cladosporium sphaerospermum continuă să sfideze limitele cunoașterii și să sugereze că evoluția poate găsi soluții biologice chiar și în cele mai ostile medii. Fenomenul ridică întrebări esențiale despre capacitatea vieții de a se adapta – pe Pământ și, poate, într-o zi, dincolo de el.