Revenire spectaculoasă, în România, în regnul animal: o specie dispărută revine în sălbăticie după aproape 100 de ani
Dispariția cerbului lopătar din zonele de deal și câmpie ale României a reprezentat mult timp un simbol al declinului biodiversității, o problemă tot mai vizibilă în ultimele decenii. Astăzi însă, după eforturi constante ale specialiștilor și organizațiilor de conservare, acest erbivor elegant își face din nou apariția în pădurile românești. Programul de repopulare derulat de Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) a reușit să readucă specia în zone unde nu mai fusese observată de aproape o sută de ani, marcând una dintre cele mai importante reușite ecologice recente din țară.
În județul Iași, zona în care cerbul lopătar dispăruse complet, primele exemplare au fost introduse anul trecut într-un țarc special de aclimatizare. Acolo, erbivorele au trecut printr-o perioadă de adaptare necesară pentru a face față mediului natural. Rezultatele au depășit așteptările biologilor: în doar câteva luni, în țarc s-au născut 15 pui, ceea ce înseamnă că, în final, în pădurile ieșene vor ajunge 51 de cerbi lopătari. În plus, astfel de acțiuni nu sunt izolate – programe similare au avut loc în multe alte județe, de la Botoșani la Arad, fiecare contribuind la refacerea unei specii a cărei absență a modificat profund ecosistemele locale.
Cerbul lopătar, recunoscut pentru coarnele sale în formă de lopată și pentru agilitatea cu care se deplasează prin pădurile de foioase, a avut cândva o prezență răspândită pe teritoriul României. Totuși, în decursul secolului trecut, o serie de factori s-au acumulat până la a conduce la dispariția aproape completă a speciei din zone întinse.
Specialiștii indică drept cauză principală prăbușirea demografică din perioada celor două războaie mondiale. Vânătoarea intensă, lipsa regulilor de protecție și foametea generalizată au făcut ca multe animale să fie ucise într-un ritm imposibil de compensat de regenerarea naturală. La aceasta s-au adăugat defrișările masive pentru extinderea agriculturii, urbanizarea accelerată și schimbările climatice care au afectat habitatul natural al speciei.
Profesorul Mircea Lazăr, de la Universitatea de Științele Vieții din Iași, subliniază că specia depinde de existența pădurilor de foioase și de ecosistemele de tranziție dintre pădure și luncă. Odată cu distrugerea acestora, cerbul lopătar nu a mai avut resurse suficiente pentru a supraviețui. Chiar și după stabilizarea situației după război, braconajul a continuat să împiedice refacerea populației.
Repopulările începute în ultimele două decenii au fost însă esențiale. În Botoșani, spre exemplu, 60 de exemplare au fost eliberate în urmă cu 14 ani, iar astăzi populația a ajuns la aproximativ 200. Creșterea constantă este un semn clar că reintroducerea a fost făcută în condiții optime, cu monitorizare atentă și respect pentru ciclurile naturale de reproducere.
Cum decurge reintroducerea cerbului lopătar: adaptare, monitorizare și speranță
Procesul de readucere a unei specii în sălbăticie este extrem de complex și presupune luni întregi de planificare. În județul Iași, AJVPS a achiziționat 25 de cerbi lopătari din rezervații din România și Polonia, selecția fiind realizată astfel încât exemplarele să fie sănătoase, bine dezvoltate și cu o genetică diversificată. Acestea au fost apoi introduse într-un țarc de aclimatizare, special amenajat pentru a imita cât mai fidel condițiile naturale.
Acolo, animalele au fost monitorizate atent timp de mai multe luni: hrănire controlată, supraveghere medicală și restricționarea contactului cu factorii care ar putea pune în pericol procesul de adaptare. Faptul că în țarc s-au născut 15 pui este o dovadă clară că animalele se simt suficient de sigure și stabile încât să se reproducă, un indicator biologic extrem de important.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2025/11/Antet_Rezervatia_cerb-lopatar-sc-800x372.jpg)
Cerb lopătar/Valea Zimbrilor
Următorul pas este eliberarea tuturor exemplarelor în pădurile din apropiere, unde specialiștii vor continua să monitorizeze mișcările, comportamentul și rata de supraviețuire a animalelor. Reintroducerea etapizată și supravegheată este cheia succesului acestor proiecte, deoarece împiedică posibile conflicte cu alte specii și asigură un echilibru ecologic durabil.
O revenire care schimbă ecosistemele și arată direcția conservării moderne
Potrivit datelor Ministerului Mediului, România are în prezent aproape 8.000 de cerbi lopătari, o creștere impresionantă comparativ cu situația din urmă cu câteva decenii, când specia era aproape dispărută. Această evoluție demonstrează eficiența proiectelor de reintroducere, dar și interesul crescut al instituțiilor pentru conservarea biodiversității.
Revenirea cerbului lopătar nu este doar un succes statistic, ci și o transformare reală a ecosistemelor. Cerbul lopătar contribuie la reglarea vegetației, la menținerea diversității plantelor și la dinamica prădătorilor naturali. În plus, este o specie emblematică, cu un rol important în identitatea naturală a zonelor de deal și câmpie.
Pe termen lung, astfel de proiecte dovedesc că România poate recupera specii dispărute dacă alocă resurse și expertiză în mod coerent. Reintroducerea cerbului lopătar devine astfel un model de bune practici în conservarea biodiversității, demonstrând că lumea naturală încă poate fi restabilită atunci când intervenția umană este responsabilă și bine coordonată.