INTERVIU EXCLUSIV cu Valentin Jucan, Vicepreședinte CNA: Cum se transformă reglementarea audiovizualului în era dezinformării și a platformelor digitale

Playtech a obținut un interviu exclusiv cu vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului, Valentin Jucan, într-un moment în care fenomenul dezinformării capătă o amploare fără precedent, iar platformele digitale devin un factor decisiv în formarea opiniei publice.

În ultimii ani, redacția a documentat pe larg subiecte precum manipularea de pe TikTok în timpul campaniei electorale, răspândirea știrilor false și impactul algoritmilor asupra proceselor democratice – teme care se regăsesc și în discuția de față. Chiar CNA a avertizat TikTok asupra rețelelor de conturi care pot manipula alegerile din Republica Moldova.

Într-un peisaj mediatic în continuă schimbare, marcat de migrarea conținutului dinspre televiziune spre online, CNA încearcă să-și redefinească rolul și să se adapteze la provocările tehnologiei, de la viralizarea clipurilor manipulatorii până la apariția conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Interviul cu Vicepreședinte CNA Valentin Jucan oferă o imagine clară asupra direcției în care se îndreaptă reglementarea audiovizualului și asupra instrumentelor cu care instituția încearcă să răspundă valului de dezinformare din spațiul media actual.

Horoscop 8 decembrie 2025. Ziua marilor schimbări pentru trei zodii

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

INTERVIU Valentin Jucan, Vicepreședinte CNA

Valentin-Alexandru Jucan este, în prezent, vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului și vicepreședinte al EPRA – Platforma Europeană a Autorităților de Reglementare în Audiovizual, cu sediul la Strasbourg, poziții care vin să întregească o carieră de peste două decenii în administrația publică și zona de reglementare. A mai deținut anterior funcția de vicepreședinte al CNA și a fost, în mai multe rânduri, secretar de stat și membru al Consiliului, dar și consilier sau director de cabinet în ministere cheie, precum Mediu, Cultură, Dezvoltare Regională ori în Senatul României și la Consiliul Județean Cluj.

Pregătirea sa profesională îmbină studiile artistice – Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca – cu formări solide în drept, afaceri europene, comunicare strategică și tehnică legislativă, inclusiv un masterat în „Negocieri juridice și politice” la Universitatea Babeș-Bolyai. Parcursul său internațional include participarea la prestigiosul program „Edward R. Murrow” pentru jurnaliști, derulat de Departamentul de Stat al SUA, și absolvirea unui curs postuniversitar în Comunicare strategică și operațiuni în mediul informațional organizat de Naval Postgraduate School.

Valentin Jucan

Ozana Mazilu (Playtech): Cum se filtrează știrile false de la TV, ce instrumente aveți în fața fenomenului fake news? Este vorba doar de rapoarte de la cei care se uită sau aveți și mecanisme automatizate?

Valentin Jucan: Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) are autoritatea de a impune reglementări care obligă posturile de televiziune să transmită informații verificate și să evite dezinformarea. Aceste reglementări sunt reglementate de legislația națională și de cea europeană.

În ceea ce privește filtrarea știrilor false din cadrul programelor de televiziune și combaterea fenomenului de „fake news”, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) are mai multe instrumente și mecanisme pentru a aborda această problemă. Procesul implică atât monitorizare manuală, cât și utilizarea unor tehnologii automatizate.

Un prim proces de combaterea știrilor false se demarează ca urmare a sesizărilor primite din partea publicului, unde oricine poate semnala o problemă legată de știrile false sau de nerespectarea normelor audiovizuale. Aceste sesizări sunt analizate de către CNA prin departamentele sale de specialitate, care poate decide dacă sunt necesare măsuri. Un alt demers îl constituie și autosesizările din partea membrilor CNA, care joacă un rol activ în combaterea fenomenului de „fake news”.

Astfel, CNA monitorizează programele de televiziune pentru a observa conținutul care poate fi considerat dezinformare sau care nu respectă reglementările în vigoare. Acestea pot include verificarea faptelor prezentate, sursele citate sau contextul în care sunt prezentate anumite informații.

Totodată, deși în prezent CNA utilizează platforme automatizate care monitorizează în timp real programele de televiziune și evenimentele de pe canalele media, se intenționează să se dezvolte mecanisme automatizate și de tehnologie avansată, printr-un software de monitorizare a mass-mediei prin care să se poată identifica știri care sunt distribuite masiv sau care conțin posibile informații false. De asemenea, se preconizează instrumente de analiză a textului și a imaginii care pot semnaliza știrile ce prezintă riscuri de a fi false sau manipulatoare.

În cazul în care o televiziune difuzează informații false sau manipulează opinia publică, CNA poate aplica sancțiuni, inclusiv amenzi contravenționale sau, în cazul săvârşirii repetate de către furnizorul de servicii media a unor fapte grave, retragerea licenței audiovizuale. Aceste sancțiuni sunt menite să descurajeze răspândirea informațiilor false și să protejeze publicul de efectele negative ale acestora.

Mai mult, CNA susține campanii pentru a învăța publicul cum să identifice știrile false și cum să abordeze în mod critic informațiile din media, fiind un promotor al educației în domeniul mediei audiovizuale şi care tinde spre sporirea gradului de informare a publicului.

Ozana Mazilu (Playtech): Există un clasament intern sau public cu televiziunile care sunt sancționate cel mai des de CNA? Cum arată acesta și care sunt cele mai des întâlnite sancțiuni?

Valentin Jucan: Da, CNA deține o situația a sancțiunilor aplicate, iar aceasta poate fi consultată pe site-ul autorității, unde se regăsesc toate deciziile de sancționare sau cele privind ordinele de a acționa împotriva conținutului ilegal încărcat și distribuit pe platformele online. De asemenea, aceste situații pot fi consultate prin intermediul Rapoartelor anuale de activitate ale CNA.

Ozana Mazilu (Playtech): În contextul actual, în care tot mai mult conținut migrează dinspre televiziune spre platforme online, cum se poziționează CNA față de mediul digital? Există intenția de a extinde competențele instituției asupra rețelelor sociale?

Valentin Jucan: CNA recunoaște importanța și influența din ce în ce mai mare a platformelor online în procesul de informare, chiar dacă competențele sale sunt în continuare limitate la serviciile media audiovizuale și la furnizorii de servicii de platforme de partajare a materialelor video aflați sub jurisdicția României, conform legislației actuale. Totuși, CNA își adaptează activitățile pentru a ține pasul cu tendințele din domeniul digital prin monitorizarea conținutului online.

Deși CNA nu are autoritate directă asupra platformelor online (sau rețele sociale), precum Facebook, YouTube ori TikTok, autoritatea monitorizează conținutul difuzat online, în special pe platformele de streaming și televiziunile online (care sunt reglementate de CNA, deoarece transmit conținut audiovizual), pentru a se asigura că acestea respectă reglementările audiovizuale. În cazul în care printr-un serviciu media audiovizual televiziune sau printr-un conținut audiovizual transmis prin intermediul unei platforme online se răspândește conținut abuziv sau dezinformator, CNA poate interveni, prin decizii de sancționare sau prin decizii privind ordinele de a acționa împotriva conținutului ilegal încărcat și distribuit pe platformele online.

Ozana Mazilu (Playtech): Ce tip de conținut online poate fi, în prezent, analizat sau sancționat de CNA și unde se oprește mandatul instituției în raport cu mediul digital?

Valentin Jucan: CNA are competență asupra conținutului online difuzat de serviciile media audiovizuale sau cel difuzat prin intermediul platformelor online, unde CNA poate acționa în temeiul Legii nr. 50/2024 de aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale, putând, așa cum am expus anterior, emite decizii de sancționare sau decizii privind ordinele de a acționa împotriva conținutului ilegal încărcat și distribuit pe platformele online.

Mandatul CNA în raport cu mediul digital se oprește acolo unde conținutul distribuit în mediul online excedează domeniului audiovizualului.

Ozana Mazilu (Playtech): În cazul platformelor precum YouTube, TikTok sau Instagram, există colaborări directe între CNA și reprezentanții acestor companii atunci când apar conținuturi ilegale sau manipulatorii?

Valentin Jucan: Da, există anumite colaborări, dar care sunt întreprinse prin intermediul prerogativelor date de Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, prin Comitetul pentru mass-media, format din reprezentanți ai autorităților naționale de reglementare în domeniul mass-mediei sau ca demersuri proactive din partea CNA, unde reamintim solicitarea adresată Comisiei Europene de a deschide o investigație oficială împotriva rețelei sociale Tiktok, în contextul campaniei electorale din anul 2024 în cadrul căreia s-au ridicat suspiciuni de manipulare a opiniei publice printr-o utilizare inadecvată a platformei online Tik Tok și lipsa transparenței în gestionarea conținutului politic.

Ozana Mazilu (Playtech): CNA are posibilitatea legală de a solicita ștergerea unor postări problematice de pe platformele sociale sau rolul instituției se limitează la notificare și recomandări?

Valentin Jucan: De evidențiat faptul că această solicitare de ștergerea unor postări problematice se referă la emiterea unor ordine de către CNA, care sunt adresate furnizorilor de platforme online de a acționa împotriva conținutului ilegal, ci nu acelor utilizatori care au încărcat conținutul respectiv.

Baza legală este dată de Legea nr. 50/2024 de aplicare a Regulamentului privind serviciile digitale, prin care CNA este desemnat „autoritate relevantă” în domeniul audiovizualului și are competența de a emite ordine de acțiune împotriva conținutului audiovizual ilegal distribuit pe platforme online, în vederea protejării minorilor și a publicului larg. Dispozițiile în baza cărora se raportează CNA, în calitate de autoritate relevantă în domeniul audiovizualului, pentru emiterea ordinelor de eliminare a conținutului ilegal încărcat pe platformele de partajare a materialelor video sunt cele ale art. 9 din Regulamentul (UE) 2022/2065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale – DSA).

Ozana Mazilu (Playtech): Cum se abordează fenomenul conținutului viral – în special clipurile care circulă rapid pe TikTok sau Reels – atunci când acestea propagă informații false, instigare sau discurs al urii?

Valentin Jucan: Fenomenul conținutului viral, precum cel expus prin întrebarea formulată, în special pe platformele online, ca TikTok sau Reels, reprezintă o provocare majoră pentru CNA. În fața expansiunii masive a platformelor online, abordarea acestui fenomen devine din ce în ce mai complexă.

CNA, împreună cu alte autorități, încearcă să implementeze măsuri educaționale și preventive pentru a combate răspândirea de informații false și a discursului de incitare la ură, prin concretizarea unor campanii prin care publicul să fie încurajat să verifice sursele și să recunoască dezinformarea. De asemenea, sunt promovate principii precum responsabilitatea în postarea și partajarea de conținut.

Ozana Mazilu (Playtech): În ce măsură pot fi influențatori, vloggeri sau realizatori de podcasturi trași la răspundere pentru dezinformare, având în vedere că nu intră sub umbrela tradițională a televiziunilor sau radiourilor?

Valentin Jucan: În acest moment, influencerii sau realizatorii de podcasturi nu intră sub incidența regulilor privind conținutul audiovizual, însă aducem în atenție că CNA a supus consultării un proiect de act normativ, urmând să fie adoptat, care stabilește, printre altele, criteriile și condițiile și procedura de notificare a serviciilor media audiovizuale la cerere difuzate prin intermediul unei platforme de partajare a materialelor video, astfel că vor fi clarificate, prin intermediul normelor de reglementare preconizate și furnizarea de conținut audiovizual în mediul online.

Așadar, o persoană care are calitate de „influencer” va trebui să se notifice la CNA, dar, doar în măsura în care îndeplinește cumulativ criteriile și condițiile stabilite de proiectul de act normativ.

Totodată, evidențiem că utilizatori de platforme online care încarcă conținut audiovizual, dar care nu sunt supuși notificării, în accepțiunea proiectului de Decizie care nu îndeplinesc criteriile și condițiile de notificare a serviciilor media audiovizuale la cerere difuzate prin intermediul unei platforme de partajare a materialelor video intră sub incidența Legii
nr. 50/2024 de aplicare a Regulamentului (UE) 2022/2065 (Regulamentul privind serviciile digitale – DSA).

Ozana Mazilu (Playtech): Există un mecanism concret prin care utilizatorii pot raporta la CNA conținuturi problematice difuzate online sau în podcasturi, asemănător plângerilor legate de emisiunile TV?

Valentin Jucan: Da, orice persoană interesată poate transmite sesizări pentru conținutul audiovizual online, prin formularul online pus la dispoziție pe site-ul autorității, la adresa: https://sesizari.cna.ro/cna/frontend/web/index.php?r=rup%2Fpetitie%2Fcreatenet.

Ozana Mazilu (Playtech): Cum reușiți să gestionați volumul uriaș de materiale care apar zilnic în spațiul media – de la televiziuni și platforme de streaming, până la conținut digital independent? Există o strategie tehnologică pentru automatizarea acestei monitorizări?

Valentin Jucan: Având în vedere că se pune accent pe gestionarea unui volum uriaș de materiale, atât pentru televiziunea clasică, serviciile media audiovizuale la cerere și pentru platfomele online, subliniem că toate departamentele din cadrul CNA, cu precădere cele care fac parte din structura de monitorizare a conținutului audiovizual și cea juridică, reușesc, chiar și în limitele unui număr redus de personal, să fie prompți în soluționarea sesizărilor și în oferirea suportului pentru luarea deciziilor de către Consiliu.

Desigur, există în plan o îmbunătățire a etapelor de monitorizare și de luarea deciziilor, prin derularea proiectului „Digitalizare pentru Eficientizare și o mai bună Comunicare în domeniul Audiovizual (DECA), care începând cu luna iulie 2025 se află în proces de implementare.

Ozana Mazilu (Playtech): Având în vedere explozia platformelor de conținut și streaming, ce schimbări legislative considerați că ar fi necesare pentru ca CNA să poată acționa eficient și în mediul online?

Valentin Jucan: Schimbările legislative preconizate sunt cele aflate în curs de adoptare, anume Proiectul de Decizie privind procedura de licențiere, de autorizare și de notificare a serviciilor media audiovizuale, care, cum am spus anterior, stabilește, printre altele, criteriile și condițiile și procedura de notificare a serviciilor media audiovizuale la cerere difuzate prin intermediul unei platforme de partajare a materialelor video – astfel că vor fi clarificate, prin intermediul normelor de reglementare preconizate și furnizarea de conținut audiovizual în mediul online, și Proiectul de Decizie privind furnizarea serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, care stabilește reguli pentru furnizorii de servicii de platfomă aflați sub jurisdicția României.

Prin aceste schimbări legislative se intenționează să intre sub incidența reglementărilor privind conținutul audiovizual și acel conținut care este distribuit online, prin intermediul platformelor online, cu precizarea că prevederile vor fi aplicabile doar acelora care se califică ca fiind furnizori de servicii, precum cei stabiliți de Legea audiovizualului.

Ozana Mazilu (Playtech): În calitate de vicepreședinte CNA, cum vedeți viitorul reglementării audiovizuale într-o lume dominată de algoritmi și conținut generat de utilizatori? Credeți că instituțiile tradiționale pot ține pasul cu ritmul digitalizării?

Valentin Jucan: Viitorul reglementării audiovizuale într-o lume digitală este unul provocator, dar nu imposibil de gestionat. Instituțiile tradiționale, cum ar fi CNA, pot ține pasul cu digitalizarea doar dacă se adaptează rapid la noile realități și adoptă un model de reglementare flexibil, bazat pe responsabilitatea platformelor. Colaborarea internațională, transparența algoritmică și educația în media sunt elemente esențiale pentru a face față provocărilor de reglementare într-un peisaj media în continuă schimbare.

Ozana Mazilu (Playtech): În contextul în care inteligența artificială generează deja conținut audio și video aproape imposibil de deosebit de cel real, cum se pregătește CNA să facă față fenomenului „deepfake” și manipulării mediatice bazate pe AI?

Valentin Jucan: Fenomenul „deepfake” reprezintă o provocare semnificativă pentru CNA și pentru reglementarea audiovizualului, iar reacția pentru combaterea acestuia trebuie să fie una multilaterală și adaptabilă. Cu toate că autoritățile tradiționale nu pot ține pasul cu toate tehnologiile emergente, prin colaborare internațională, reglementări mai stricte pentru platformele online, educație media și utilizarea de tehnologii avansate de detectare a conținutului manipulat, CNA poate juca un rol important în protejarea publicului și în menținerea unui mediu mediatic sănătos. În fața unei lumi digitale în continuă schimbare, CNA trebuie să rămână proactiv și să se adapteze rapid pentru a proteja integritatea informațională.

Ozana Mazilu (Playtech): Folosește CNA, în prezent, instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a detecta automat conținuturi false, ilegale sau care încalcă normele audiovizuale? Dacă nu, există planuri de a integra astfel de soluții în procesul de monitorizare?

Valentin Jucan: În prezent, nu, dar desigur că se află în plan luarea unor astfel de măsuri pentru a se găsi soluții eficiente pentru procesul de monitorizare, care să conducă la combaterea dezinformării, a fenomenului „deepfake” și să constituie o bază pentru proactivitatea CNA.

Notă redactor: Concluzia care reiese din întregul dialog este că CNA se află într-un proces intens de adaptare la realitățile digitale, încercând să-și extindă instrumentele, competențele și capacitatea tehnologică pentru a face față unui peisaj mediatic tot mai fragmentat și dominat de platforme online. Deși mandatul actual al instituției este limitat în raport cu rețelele sociale și conținutul generat de utilizatori, direcția este una clară: reglementări noi, colaborări internaționale, mecanisme tehnologice avansate și investiții în detectarea automată a conținutului ilegal sau manipulator.

În paralel, CNA insistă asupra responsabilizării furnizorilor de conținut și asupra educației media, considerând că doar un mix între reglementare, tehnologie și formarea publicului poate limita impactul fenomenelor precum știrile false, manipularea algoritmică sau materialele deepfake. În esență, instituția își asumă un rol dinamic, cu obiectivul declarat de a rămâne relevantă și eficientă într-un ecosistem media care evoluează mai rapid ca oricând.