Stația Spațială Internațională, la aniversarea de 25 de ani. Un sfert de secol de viață umană în spațiu, istoria unei cooperări fără precedent

În noiembrie 2025, Stația Spațială Internațională (ISS) marchează 25 de ani de viață umană continuă în spațiu, un moment istoric pentru explorarea cosmică și cooperarea internațională.

Totul a început la 31 octombrie 2000, când trei astronauți americani și ruși au decolat din Kazahstan, în cadrul misiunii Expedition 1, pentru a aduce la viață un proiect ambițios: o stație orbitală modulară destinată cercetării și traiului pe termen lung în spațiu, scrie Euronews.com.

Misiunea lor a durat patru luni și a pus bazele unui laborator care, până astăzi, a găzduit peste 290 de persoane din 26 de țări și a fost scena a mii de experimente științifice.

De la astronauți profesioniști până la turiști spațiali, ISS a devenit simbolul colaborării internaționale în explorarea cosmosului.

Stația Spațială Internațională

Construcția și rolul global al Stației Spațiale Internaționale

Proiectul ISS are rădăcini adânci, inspirate de visul omenirii de a trăi dincolo de Pământ. Încă din anii 1950, Statele Unite au imaginat o stație orbitală modulară care să servească drept bază pentru viitoarele misiuni spre Lună.

În anii 1960, atât SUA, cât și Uniunea Sovietică și-au dezvoltat propriile concepte, iar în 1984 președintele american Ronald Reagan a aprobat oficial construcția ISS.

Curând, proiectul a devenit internațional, prin parteneriate cu Europa, Canada și Japonia. În 1988, Agenția Spațială Europeană (ESA) s-a alăturat oficial, contribuind cu module esențiale, precum laboratorul european Columbus, specializat în cercetări de fizică, științe ale materialelor și biologie. ESA a construit și vehiculele automate de transfer (ATV), capabile să transporte până la șapte tone de provizii și echipamente către orbită.

Mai mult de o treime din componentele presurizate ale ISS au fost proiectate în Europa, iar Rusia a oferit experiența sa de zbor de lungă durată, dobândită prin programul Mir și colaborarea Shuttle-Mir din anii ’90.

Rezultatul a fost cea mai mare structură umană aflată vreodată pe orbită, cu o lungime de 109 metri și o masă de aproape 420.000 de kilograme.

Stația Spațială Internațională

25 de ani de experimente, momente personale și pregătiri pentru viitor

Într-un sfert de secol, ISS a devenit un adevărat laborator cosmic: peste 4.000 de experimente științifice au fost efectuate de mai mult de 5.000 de cercetători din 110 țări, potrivit NASA.

Printre reușite se numără testarea sistemelor de susținere a vieții pentru viitoarele misiuni Artemis spre Lună și Marte, cultivarea a peste 50 de specii de plante,  de la legume la cereale, și imprimarea 3D a uneltelor și pieselor direct în spațiu.

Stația a fost și martorul unor momente profund umane. În 2003, cosmonautul rus Yuri Malenchenko s-a căsătorit de pe orbită cu logodnica sa aflată pe Pământ, iar în 2004 americanul Mike Fincke a devenit tată în timp ce se afla la bordul stației.

Au existat și clipe de tristețe, precum pierderea mamei astronautului Daniel Tani în 2007 – dar și misiuni memorabile, cum a fost cea din 2024, când astronauții Butch Wilmore și Suni Williams au rămas pe ISS timp de nouă luni din cauza problemelor tehnice ale capsulei Boeing Starliner.

Stația Spațială Internațională

Sfârșitul unei ere și începutul unei noi etape

După 25 de ani de activitate intensă, ISS se apropie de finalul duratei sale tehnice. NASA și Roscosmos au anunțat planuri comune pentru deorbitarea stației: Rusia va coopera până în 2028, iar Statele Unite vor conduce operațiunea finală în 2030.

Stația va fi treptat coborâtă din orbită, urmând să se prăbușească controlat într-o zonă izolată a Pacificului.
NASA a atribuit SpaceX un contract de aproape 1 miliard de dolari pentru a lansa o capsulă care să ghideze stația în reîntoarcerea sa spre Pământ, în 2031.

Între timp, agențiile partenere, inclusiv ESA, se pregătesc pentru o nouă fază a cercetării spațiale: stații comerciale operate privat și misiuni robotice în cadrul programului european Terrae Novae, menite să pregătească explorarea Lunii și a planetei Marte.

După un sfert de secol, Stația Spațială Internațională rămâne cel mai mare și mai ambițios proiect de cooperare umană din istoria științei, un exemplu al modului în care tehnologia și colaborarea pot depăși granițele politice și fizice pentru a deschide drumuri noi spre stele.