Obiectul interstelar misterios 3I/ATLAS ar fi explodat lângă Soare, afirmă un astrofizician de la Harvard
Un nou mister cosmic stârnește interesul comunității științifice: obiectul interstelar 3I/ATLAS, descoperit în 2025, ar fi suferit o explozie spectaculoasă în timp ce trecea cel mai aproape de Soare. Fenomenul, observat de astronomi britanici și analizat de celebrul astrofizician Avi Loeb de la Universitatea Harvard, ar putea marca o etapă crucială în înțelegerea modului în care se comportă aceste vizitatoare rare din afara sistemului nostru solar.
Potrivit lui Loeb, 3I/ATLAS nu doar că s-a luminat brusc în perioada de apropiere maximă de Soare, dar a început să elimine cantități uriașe de gaze și praf, pierzând masă într-un ritm care depășește cu mult așteptările pentru un comet natural. Datele sugerează că obiectul s-ar fi fragmentat în cel puțin 16 bucăți – sau poate chiar mai multe – într-o explozie interstelară fără precedent.
3I/ATLAS este doar al treilea obiect confirmat din afara sistemului solar care a fost observat traversând vecinătatea Pământului, după faimosul ‘Oumuamua și cometa 2I/Borisov. Descoperirea sa a alimentat imediat speculații privind originea și natura sa. În timp ce majoritatea astronomilor îl consideră o cometă, comportamentul său recent pare să sfideze această clasificare simplă.
Conform imaginilor captate de astronomii britanici Michael Buechner și Frank Niebling, obiectul a dezvoltat o „coadă inversă” uriașă, care se întinde pe aproximativ un milion de kilometri către Soare, și o altă dâră „fumegândă” în direcția opusă. Aceasta indică o pierdere masivă de material, probabil declanșată de temperaturile extreme de la apropierea de steaua noastră.
Avi Loeb explică faptul că, la distanța de periheliu (punctul cel mai apropiat de Soare), radiația solară a furnizat o energie enormă, de circa 700 de jouli pe metru pătrat pe secundă. Pentru ca 3I/ATLAS să fi pierdut o asemenea cantitate de masă, suprafața sa absorbtivă ar fi trebuit să depășească 1.600 km² – echivalentul unei sfere cu un diametru de peste 23 de kilometri, de patru ori mai mare decât estimările inițiale.
Această energie ar fi dus la sublimarea rapidă a gheții de apă și a dioxidului de carbon din nucleul cometei, provocând o creștere bruscă a presiunii interne și, în cele din urmă, o dezintegrare explozivă. „Totul indică faptul că 3I/ATLAS a explodat la periheliu și că ceea ce vedem acum sunt artificiile cosmice rezultate”, afirmă Loeb.
Ipoteza spectaculoasă: o posibilă navă interstelară?
Nu este prima dată când Avi Loeb, un personaj controversat în lumea astrofizicii, sugerează o ipoteză care sfidează convențiile. În trecut, el a propus că ‘Oumuamua – primul obiect interstelar observat în 2017 – ar fi putut fi un artefact tehnologic extraterestru. Acum, Loeb nu exclude ca 3I/ATLAS să fie, de asemenea, „ceva mai mult decât o cometă naturală”.
El argumentează că, pentru a produce jeturile observate, ar fi fost nevoie de o viteză de evacuare a materialului mult mai mare decât cea pe care o poate genera sublimarea naturală. „Motoarele chimice, de exemplu, ating viteze de 3 până la 5 kilometri pe secundă – de zece ori mai mult decât viteza de ejecție a gazelor de pe o cometă naturală. Dacă 3I/ATLAS ar folosi un sistem de propulsie artificial, pierderea de masă ar fi mult mai mică, iar comportamentul observat ar fi perfect explicabil”, scrie Loeb pe blogul său.
Această ipoteză, deși spectaculoasă, este privită cu scepticism de majoritatea oamenilor de știință. Până în prezent, nu există dovezi directe care să susțină ideea că obiectul ar fi o navă spațială. Totuși, variațiile dramatice de strălucire și pierderea de masă atipică fac din 3I/ATLAS un caz aparte, care merită o monitorizare atentă.
Ce urmează: întâlnirea cu Pământul și Jupiter
3I/ATLAS urmează să treacă cel mai aproape de Pământ pe 19 decembrie 2025, iar apoi de Jupiter în martie 2026. Aceste momente vor oferi cercetătorilor noi oportunități de a observa dacă obiectul a supraviețuit dezintegrării sau dacă s-a transformat într-un nor de resturi cosmice.
Dacă observațiile viitoare confirmă fragmentarea completă, evenimentul ar fi o premieră absolută în studiul corpurilor interstelare – o demonstrație spectaculoasă a modului în care materia extraterestră interacționează cu puterea devastatoare a Soarelui.
În schimb, dacă 3I/ATLAS se dovedește a fi încă intact, misterul s-ar adânci. „Dacă obiectul nu a fost distrus și și-a menținut integritatea, atunci trebuie să luăm în calcul și alte explicații, poate chiar artificiale”, a scris Loeb, lăsând deschisă o ușă către una dintre cele mai controversate ipoteze din astrofizică.
Oricare ar fi adevărul, 3I/ATLAS continuă să fascineze prin comportamentul său neobișnuit. Într-o perioadă în care omenirea își caută locul în Univers, acest vizitator cosmic pare să ne reamintească faptul că încă știm prea puțin despre ceea ce se află dincolo de granițele sistemului nostru solar. Dacă într-adevăr asistăm la „artificiile finale” ale unui obiect natural sau la manifestările unei tehnologii necunoscute, rămâne de văzut. Dar un lucru e sigur: Universul tocmai ne-a oferit, încă o dată, un spectacol pe care nu-l vom uita prea curând.