Pensia de întreținere în România 2025: Cine are dreptul să o primească și în ce cazuri nu se acordă doar copiilor
Pensia de întreținere, cunoscută și sub numele de pensie alimentară, rămâne în 2025 una dintre cele mai importante forme de sprijin legal pentru persoanele aflate în nevoie.
Reglementată de Codul Civil, aceasta se acordă atunci când o persoană nu se poate întreține din munca sau bunurile proprii, iar o rudă apropiată are posibilitatea și obligația legală de a contribui la susținerea ei.
Deși în majoritatea cazurilor pensia de întreținere este destinată copiilor minori, legea prevede mai multe situații în care și alte persoane pot beneficia de acest drept.
Instanțele de judecată analizează fiecare caz în funcție de nevoile reale ale solicitantului și de mijloacele financiare ale celui obligat la plată.
Cine poate primi pensie de întreținere în 2025
Beneficiarii principali sunt copiii minori, care au dreptul la întreținere din partea părinților lor până la împlinirea vârstei majoratului.
Suma stabilită trebuie să acopere nevoile de bază, hrană, îmbrăcăminte, educație, locuință și alte cheltuieli necesare dezvoltării normale. Cuantumul este stabilit de instanță, proporțional cu veniturile părintelui și cu nevoile copilului.
Totuși, legea prevede și posibilitatea ca un copil major să continue să primească întreținere dacă urmează studii și nu are venituri proprii.
În practică, instanțele pot menține această obligație până la terminarea studiilor universitare, dacă se dovedește că tânărul depune eforturi reale pentru a-și finaliza formarea profesională.
Mai puțin cunoscut este faptul că pensia de întreținere nu se acordă exclusiv copiilor. Codul Civil permite extinderea acestei obligații și asupra altor rude, cum ar fi părinții aflați în nevoie, bunicii sau, în anumite condiții, frații și surorile. De asemenea, soțul sau fostul soț poate beneficia de întreținere în cazurile prevăzute expres de lege.
Când nu se acordă pensia de întreținere
Dreptul la pensie de întreținere nu se naște automat, iar legea stabilește clar situațiile în care el poate fi refuzat sau pierdut. În primul rând, dacă solicitantul nu se află în stare de nevoie, adică își poate asigura singur mijloacele de trai, cererea va fi respinsă de instanță.
De asemenea, comportamentul persoanei care cere întreținerea poate influența decizia judecătorului. Dacă aceasta refuză să muncească fără un motiv justificat sau dovedește rea-credință, dreptul la întreținere poate fi anulat.
În cazul foștilor soți, pensia de întreținere se poate acorda doar în situații limitate, de exemplu, dacă fostul soț a devenit inapt de muncă în timpul căsătoriei sau în termen de un an de la divorț. Odată cu recăsătorirea beneficiarului, dreptul la întreținere încetează automat.
Cei care doresc să solicite pensie de întreținere trebuie să se adreseze instanței de judecată, prezentând dovezi privind starea de nevoie și veniturile părții obligate. În unele cazuri, se recomandă o etapă prealabilă de mediere, pentru a evita un proces îndelungat.
Așadar, în România anului 2025, pensia de întreținere nu mai reprezintă exclusiv un drept al copiilor, ci un mecanism juridic menit să asigure sprijinul între membrii familiei în momentele de vulnerabilitate. Cu toate acestea, acordarea ei depinde de dovezi clare privind nevoia reală și de decizia instanței, care stabilește echilibrul între solidaritatea familială și posibilitățile economice ale fiecăruia.