Broasca uriașă din Africa, cât o pisică de mare, uimește oamenii de știință: nu orăcăie, dar își construiește cuiburi din pietre

În pădurile tropicale din Camerun și Guineea Ecuatorială trăiește o creatură impresionantă, demnă de titlul de „monstru blând” al lumii amfibienilor: broasca goliat (Conraua goliath). Cu o lungime de până la 75 de centimetri și o greutate de peste 3 kilograme, această specie nu doar că este cea mai mare broască din lume, dar are și comportamente surprinzător de complexe — inclusiv capacitatea de a construi cuiburi de piatră pentru puii ei.

Deși dimensiunile sale ar putea sugera un prădător gălăgios, broasca goliat este, de fapt, o apariție tăcută. Lipsită de sac vocal, nu orăcăie ca rudele sale mai mici, iar singurele sunete pe care le poate produce sunt niște șuierături scurte, aproape imperceptibile. Asta înseamnă că, pentru a o găsi, cercetătorii și localnicii trebuie să se bazeze mai mult pe ochi decât pe urechi.

Aceste broaște uriașe trăiesc în zone umede, în apropierea râurilor cu apă curgătoare, unde își petrec viața vânând insecte, pești și alte mici viețuitoare. Își folosesc forța impresionantă a picioarelor nu doar pentru a sări, ci și pentru a manipula pietre grele – o abilitate rar întâlnită în lumea amfibienilor.

O broască adultă poate atinge dimensiunile unei pisici de apartament: întinsă, ajunge la aproape 75 de centimetri, iar greutatea ei variază între 2,7 și 3,3 kilograme. Comparativ, majoritatea speciilor de broaște abia depășesc câteva sute de grame.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Constructori experimentați în regnul animal

Comportamentul cel mai spectaculos al broaștei goliat a fost descoperit în 2019, când o echipă de biologi a observat pentru prima dată că masculii acestei specii construiesc mici bazine artificiale din pietre și noroi. Scopul? Crearea unor adăposturi sigure pentru ouă și mormoloci, ferite de curenții rapizi ai râurilor și de prădători.

Studiul a arătat că unele dintre aceste „cuiburi” pot conține pietre de câteva kilograme, pe care broaștele le trag sau le împing folosindu-și membrele posterioare musculoase. Cercetătorii cred că această activitate de construcție explică parțial și dimensiunile impresionante ale speciei. „Pentru a muta pietre atât de grele, ai nevoie de o broască masivă — iar în cazul broaștei goliat, natura a găsit echilibrul perfect între forță și supraviețuire”, au explicat autorii studiului.

Deși masculii investesc energie considerabilă în crearea acestor structuri, grija lor părintească se oprește aici. După ce femela depune ouăle, părinții părăsesc cuibul, lăsând natura să-și urmeze cursul. Totuși, efortul inițial este suficient pentru a asigura șanse mai mari de supraviețuire mormolocilor.

Un alt detaliu interesant este că, în ciuda dimensiunilor uriașe ale adulților, mormolocii de broască goliat sunt la fel de mici ca ai oricărei alte specii obișnuite. Abia în procesul de creștere, datorită condițiilor de mediu și structurii genetice, aceștia ajung la proporțiile spectaculoase care le-au adus renumele de „giganți ai amfibienilor”.

Credit imagine: Marvin Schäfer, Frogs & Friends

O specie veche de milioane de ani, amenințată de oameni

Broasca goliat a supraviețuit pe Terra timp de aproximativ 250 de milioane de ani, fiind o specie care a rezistat marilor schimbări climatice și extincțiilor naturale. Însă în prezent, pericolul major pentru ea nu mai vine din natură, ci din activitatea umană.

Defrișările masive din pădurile tropicale, poluarea apelor și extinderea așezărilor umane au redus drastic habitatul acestei specii. În plus, vânătoarea excesivă a dus populația de broaște goliat la un nivel alarmant. Carnea lor este considerată o delicatesă în anumite regiuni africane, iar trofeele – inclusiv pielea și oasele – sunt comercializate ilegal.

Deși autoritățile din Camerun și Guineea Ecuatorială au introdus măsuri de protecție legală, cercetările arată că vânătoarea continuă, adesea în secret. În unele sate, broaștele sunt capturate pentru consum local, în ciuda faptului că populațiile sălbatice sunt tot mai rare.

Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), broasca goliat este clasificată ca specie pe cale de dispariție, cu o tendință descendentă a numărului de indivizi. Biologii atrag atenția că, fără măsuri mai stricte și educație ecologică în rândul comunităților locale, aceste broaște riscă să dispară complet în câteva decenii.

Pe lângă importanța lor ecologică – ca indicatori ai sănătății mediului acvatic – broaștele goliat au și o valoare simbolică. Ele reprezintă un exemplu al echilibrului fragil dintre forța naturii și vulnerabilitatea față de om.

Așadar, în spatele aspectului impunător al acestei „broaște cât o pisică” se ascunde o poveste de supraviețuire care durează de milioane de ani, dar care ar putea fi întreruptă de generația noastră. Dacă aceste creaturi uriașe vor continua să-și construiască cuiburile de piatră și să trăiască în apele Camerunului depinde, în cele din urmă, de felul în care oamenii vor învăța să le protejeze — și să le asculte tăcerea.