Cât de mult afectează postul intermitent funcțiile congnitive, potrivit unui nou studiu. Ce trebuie să știi dacă obișnuiești să faci fasting

O cercetare extinsă, care a analizat 71 de studii realizate între 1958 și 2025, arată că postul intermitent nu reduce performanțele cognitive la adulți sănătoși, contrar credințelor populare.

Timp de decenii, mesajele publicitare și sfaturile nutriționale au sugerat că foamea ne reduce capacitatea de concentrare.

Expresii precum „nu ești tu când ți-e foame” au întărit ideea că mesele regulate sunt esențiale pentru claritate mentală.

Totuși, un amplu studiu publicat în noiembrie 2025 contrazice această percepție: postul intermitent sau sărirea unei mese nu afectează semnificativ funcțiile cognitive la adulții sănătoși.

Analiza, realizată de o echipă de cercetători care a evaluat 63 de articole științifice ce însumau 71 de studii independente și 3.484 de participanți, a concluzionat că performanțele mentale, atenția, memoria și funcțiile executive, rămân stabile indiferent dacă persoanele au mâncat recent sau nu, se arată într-un material apărut inițial în The Conversation.

Cum reacționează organismul în timpul postului

Fastingul, sau postul intermitent, nu este o simplă modă alimentară. El activează mecanisme biologice dezvoltate de-a lungul evoluției umane pentru a face față perioadelor de lipsă de hrană.

După aproximativ 12 ore fără alimente, organismul trece de la utilizarea glucozei la arderea grăsimilor, producând corpuri cetonice care pot alimenta eficient creierul.

Această „comutare metabolică” este asociată cu o serie de beneficii: îmbunătățirea sensibilității la insulină, reducerea riscului de diabet de tip 2 și declanșarea procesului de autofagie, prin care celulele își curăță componentele deteriorate.

În consecință, postul poate sprijini longevitatea și protecția împotriva bolilor cronice legate de alimentația excesivă.

Temerea că lipsa hranei afectează gândirea s-a dovedit, astfel, nefondată. Meta-analiza a arătat că adulții care țin post realizează sarcini cognitive la fel de bine ca cei care au mâncat, inclusiv în teste ce măsoară memoria sau capacitatea de concentrare.

Când poate influența postul intermitent performanța mentală, de fapt

Rezultatele nu sunt însă universale. Copiii și adolescenții au avut performanțe mai slabe atunci când au fost testați după ce au sărit peste mese, semn că mintea aflată în dezvoltare are nevoie de o sursă constantă de energie. Astfel, recomandarea ca elevii să nu plece la școală fără micul dejun rămâne valabilă.

De asemenea, momentul testării a contat. Persoanele evaluate spre finalul zilei au avut o ușoară scădere de performanță, posibil din cauza ritmului circadian. În plus, când testele conțineau imagini sau simboluri legate de mâncare, cei aflați în post deveneau mai ușor distrași.

Pentru adulții sănătoși, concluzia principală este clară: postul intermitent nu afectează funcțiile cognitive și poate fi adoptat fără teamă că va reduce randamentul intelectual. Totuși, pentru copii, adolescenți și persoanele cu afecțiuni medicale, este recomandată prudență și consultarea unui specialist înainte de a începe un astfel de regim.

Rezultatele studiului confirmă că mintea umană este mai rezistentă la foame decât am crezut, iar echilibrul între alimentație și claritate mentală ține, mai degrabă, de adaptarea individuală decât de reguli universale.