Oamenii de ştiinţă „au eliminat complet” leucemia într-un model preclinic, cu o terapie triplă care activează sistemul imunitar

Cercetători de la Institutul Pasteur și Inserm raportează o strategie experimentală care a reușit să „șteargă” complet leucemia în modele preclinice, nu prin chimio clasică, ci prin transformarea modului în care mor celulele canceroase. Ideea centrală: dacă forțezi tumora să moară „zgomotos”, astfel încât să trimită semnale de alarmă, sistemul imunitar se activează și termină ceea ce a început terapia. Rezultatele, publicate în Science Advances, deschid o direcție promițătoare pentru imunoterapiile destinate unor cancere ale sângelui, inclusiv limfoame și leucemii cu celule B, notează News.ro.

Studiul arată că o combinație de trei medicamente deja folosite în clinică poate declanșa necroptoza, o formă de moarte celulară inflamatoare, diferită de apoptoză, care este „tăcută” imunologic. Pentru cancerele cu celule B, problema e că multe celule maligne nu mai exprimă MLKL – proteina-cheie care execută necroptoza – așa că scapă de supravegherea imună. Cercetătorii au găsit însă o cale de a „forța” acest tip de moarte celulară și, odată cu eliberarea semnalelor de pericol, de a mobiliza intens celulele imune împotriva restului tumorii.

Cum funcționează „moartea care pornește imunitatea”

În apoptoză, celula se autodistruge ordonat, fără inflamație majoră; pentru organism, e ca o curățenie silențioasă. Necroptoza, dimpotrivă, eliberează în jur fragmente și semnale de alarmă (DAMPs) care „trezesc” sistemul imunitar. Echipa a combinat trei medicamente pentru a restabili/declanșa această cale la celulele tumorale rezistente, obținând o cascadă imună capabilă să curețe focarul malign.

Folosind imagistică intravitală, cercetătorii au urmărit în timp real interacțiunea dintre celulele tumorale și cele ale imunității. Secvențele arată două momente-cheie: mai întâi moartea „vizibilă” imunologic a unei părți din celulele canceroase, apoi recrutarea și activarea celulelor imune care identifică și elimină celulele rămase. În aceste modele, rezultatul final a fost raportat ca eliminare completă a leucemiei.

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Cele trei zodii cu noroc la bani în săptămâna 2-8 februarie 2026. Vin câştiguri din multe direcţii

De ce contează pentru cancerele cu celule B

Leucemiile și limfoamele cu celule B au devenit, în ultimul deceniu, teren de test pentru terapii țintite și celulare. Totuși, rezistența biologică – inclusiv dispariția unor „piese” din mecanismul necroptotic precum MLKL – face ca o parte dintre pacienți să nu răspundă sau să recidiveze. Prin schimbarea modului de moarte a celulei canceroase, noua abordare transformă tumora într-un „semnalizator” care atrage apărarea organismului, combinând efectul direct al medicamentelor cu o rundă a doua – răspunsul imun.

Autorii subliniază că vorbim despre modele preclinice (inclusiv imagistică intravitală pe organisme vii non-umane). Aceasta este o etapă esențială pentru înțelegerea mecanismului și dozajelor, dar nu echivalează cu eficacitate la om. Următorii pași logici includ definirea biomarkerilor de selecție (de exemplu, profilul MLKL și al altor componente ale căii), cartografierea siguranței (risc de inflamație sistemică, citokine), precum și testarea combinată cu standardul de îngrijire.

De la laborator la clinică: promisiune și prudență

Faptul că cele trei medicamente sunt deja utilizate în medicină poate scurta, teoretic, drumul către studii clinice, deoarece profilurile de siguranță sunt cunoscute individual. Totuși, **sinergia** dintre ele – doze, secvență, durată – trebuie validată riguros. E posibil ca nu toate subtipurile de leucemie/limfom B să răspundă similar, iar definirea **pacienților potriviți** va fi crucială pentru a maximiza beneficiul și a limita riscurile.

„Prin schimbarea felului în care mor celulele canceroase, putem mobiliza apărarea naturală a organismului”, rezumă Philippe Bousso (Inserm/Institutul Pasteur). Este o schimbare de paradigmă: nu doar să distrugi tumora, ci să o faci vizibilă pentru sistemul imun. Dacă aceste rezultate vor fi replicate la om, oncologia hemato ar putea câștiga o armă nouă, complementară terapiilor celulare și anticorpilor monoclonali.

Ce ar trebui să reținem acum

Rezultatele sunt promițătoare, dar preclinice. Până la date din studii pe pacienți, concluziile rămân rezervate. Chiar și așa, demonstrația mecanistică – că moartea „zgomotoasă” a celulelor tumorale poate orchestra un răspuns imun amplu împotriva restului bolii – justifică urmărirea acestei piste în trialuri de fază timpurie. În fond, una dintre provocările-cheie ale imunoterapiei este **„aprinderea” corectă a răspunsului**; aici, chiar moartea tumorii devine scânteia.