UE vrea să impună platformelor Google, Facebook, X și TikTok detectarea și contracararea amenințărilor hibride și a dezinformării

Comisia Europeană pregătește un pachet prin care marile platforme online ar putea fi obligate să depisteze și să contracareze „amenințările hibride” în spațiul digital european. Ideea, cuprinsă într-un document de lucru poreclit „Scutul pentru Democrație”, vine pe fondul îngrijorărilor privind campanii coordonate de manipulare a informației, deepfake-uri și interferențe străine în alegeri. Dacă va fi anunțată în forma actuală, inițiativa extinde responsabilitățile platformelor deja prevăzute de Legea serviciilor digitale (DSA).

Ce propune bruxellesul și de ce acum

Potrivit proiectului, Comisia ar urma să elaboreze un „protocol de criză DSA pentru amenințări hibride”, dezvoltat împreună cu platformele, autoritățile naționale și alți actori relevanți. Scopul este ca, în scenarii de risc – de la campanii orchestrate de dezinformare până la valuri de conținut manipulat cu inteligență artificială -, companiile tehnologice să poată detecta mai rapid incidentele și să aplice măsuri proporționale pentru limitarea efectelor.

Momentul nu este întâmplător. În ultimii ani, Uniunea a acuzat operațiuni de influență străină, mai ales legate de Rusia, menite să distorsioneze dezbaterea publică. Deși DSA obligă deja platformele foarte mari să evalueze și să reducă riscurile sistemice, Bruxellesul apreciază că natura „hibridă” a noilor tactici – economică, tehnologică și informațională – cere instrumente suplimentare, inclusiv proceduri accelerate de intervenție, notează Reuters.

Cum s-ar aplica măsurile și ce responsabilități noi apar

În practică, un protocol de criză ar putea însemna activarea unor canale dedicate de raportare între platforme și autorități, prioritizarea moderării pe anumite fluxuri, etichetări explicite pentru conținutul generat de IA și obligativitatea unor evaluări rapide de impact. Tot aici intră analizarea și contracararea deepfake-urilor în context electoral, precum și țintirea rețelelor coordonate care încearcă să „inunde” conversația publică.

Companiile care au semnat Codul de bune practici privind dezinformarea – între ele Google, Microsoft, Meta și TikTok – ar putea primi sarcini mai concrete: îmbunătățirea detectării media sintetice, transparență sporită asupra recomandărilor algoritmice în perioade sensibile și rapoarte operative către Comisie. În paralel, Comisia vizează o colaborare mai strânsă cu autoritățile statelor membre pentru a corela intervențiile, astfel încât măsurile să fie coerente în tot blocul comunitar.

Beneficii posibile, riscuri reale

Susținătorii planului spun că o reacție coordonată la nivelul UE poate limita propagarea narațiunilor manipulative și reduce riscul ca un val de deepfake-uri să afecteze integritatea unor voturi. În plus, clarificarea rolurilor în regim de „criză” i-ar putea ajuta pe operatorii platformelor să acționeze mai prompt, cu criterii previzibile și auditate.

Pe de altă parte, rămân întrebări sensibile. Cum se definește precis „amenințarea hibridă” într-un mod compatibil cu libertatea de exprimare? Ce garanții există împotriva moderării excesive sau a „over-blocking-ului” în perioade electorale? Și cum se asigură trasabilitatea deciziilor algoritmice astfel încât utilizatorii să poată contesta etichetările sau limitările de distribuție? Răspunsurile vor depinde de textul final, de mecanismele de transparență și de audit independent pe care Bruxellesul și platformele le vor accepta.

Ce urmează pe calendarul european

Propunerea ar urma să fie prezentată oficial în noiembrie, cu posibilitatea de modificări până la anunț. Ulterior, vor urma consultări tehnice și, foarte probabil, orientări de aplicare sub umbrela DSA. Pentru platforme, miza este dublă: costuri și procese noi pentru detectarea conținutului manipulat, dar și o ocazie de a demonstra că pot proteja conversația publică fără a sufoca pluralismul.

Pentru utilizatorii din Europa, „Scutul pentru Democrație” ar însemna, ideal, mai multă claritate: cine plătește pentru amplificarea artificială a mesajelor, cum sunt marcate media sintetice și ce se întâmplă când un val de dezinformare lovește chiar în ajunul unui vot. În lipsa acestor răspunsuri, discuția despre „amenințări hibride” riscă să rămână un concept promițător, dar opac.