Descoperiri științifice fundamentale care au schimbat lumea. Fără ele, nimic din ceea ce știi n-ar fi fost la fel

De la apariția ecranelor plate și a scanerelor RMN până la tratamentele moderne pentru diabet, progresele care definesc prezentul își au rădăcinile în cercetarea fundamentală realizată cu zeci de ani în urmă.

Sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite trec printr-o perioadă dificilă pentru știință. Guvernul federal a redus masiv finanțarea pentru cercetare, inclusiv prin tăierea a aproape 2 miliarde de dolari din granturile aprobate de Institutul Național de Sănătate și prin anularea a peste 1.400 de granturi ale Fundației Naționale pentru Știință, scrie revista Nature.

Planurile pentru 2026 prevăd o reducere cu 36% a bugetelor pentru cercetare și dezvoltare nelegate de apărare – un semnal alarmant pentru comunitatea științifică.

John Holdren, fost consilier științific al președintelui Barack Obama, avertizează că aceste tăieri subminează tocmai cercetarea de bază, cea care a stat la originea celor mai importante descoperiri din ultimele decenii. „Sectorul privat nu va investi niciodată suficient în cercetare fundamentală”, explică el, „pentru că beneficiile vin prea târziu și sunt greu de cuantificat”.

De la izvoarele fierbinți la ADN și RMN

Exemplele care demonstrează importanța științei fundamentale sunt numeroase. În anii ’60, cercetătorul Thomas Brock a descoperit în izvoarele termale din Yellowstone bacteria Thermus aquaticus, capabilă să trăiască la temperaturi de aproape 100°C.

Din această bacterie a fost extrasă enzima Taq polimerază, esențială mai târziu pentru dezvoltarea reacției de polimerizare în lanț (PCR), tehnologia care permite multiplicarea rapidă a ADN-ului și care a devenit un instrument indispensabil în medicină și criminalistică.

Un alt exemplu este imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), derivată din cercetări teoretice din anii 1930 asupra spinului particulelor subatomice.

Fizicianul Isidor Rabi a descoperit modul în care protonii reacționează în câmpuri magnetice, punând bazele fenomenului de rezonanță nucleară.

Decenii mai târziu, această descoperire a fost transformată într-o tehnologie medicală care permite vizualizarea organelor interne fără radiații periculoase.

De la morcovi și bacterii la televizoare și terapii genetice

Unele descoperiri par, la început, lipsite de aplicații. În 1888, botanistul Friedrich Reinitzer a observat un comportament neobișnuit al unor cristale extrase din rădăcini de morcov.

Cercetările ulterioare ale fizicianului Otto Lehmann au dus la identificarea cristalelor lichide, materiale care, deși se comportă parțial ca solide și parțial ca lichide, au devenit esențiale pentru tehnologia ecranelor moderne.

La rândul său, revoluția biotehnologică actuală își are originea într-o descoperire microscopică. În anii ’80, microbiologul spaniol Francisco Mojica studia genele unei bacterii din lacuri saline și a observat secvențe repetate de ADN, ulterior denumite CRISPR.

Cercetările sale au arătat că aceste structuri reprezintă un sistem de apărare bacterian împotriva virușilor. Pe baza acestor descoperiri, Jennifer Doudna și Emmanuelle Charpentier au dezvoltat tehnologia de editare genetică CRISPR-Cas9, care astăzi oferă tratamente pentru boli ereditare grave.

De la venin de șopârlă la medicamente pentru diabet și obezitate

Uneori, natura oferă inspirație acolo unde pare cel mai puțin probabil. Hormonul GLP-1, produs în intestinul uman, a fost identificat în anii ’80 ca stimulator al secreției de insulină.

Ulterior, o peptidă similară descoperită în veninul șopârlei Gila monster a permis dezvoltarea unor medicamente precum Ozempic, care controlează glicemia și reduc apetitul. În prezent, aceste tratamente sunt utilizate pe scară largă în combaterea obezității și diabetului.

Așadar, este lesne de înțeles de ce știința trebuie să continue să fie finanțată, însă, din păcate, oamenii „de la butoane”, din zilele noastre, se arată destul de reticenți.