Pământul va avea „două Luni” până în anul 2083, conform oamenilor de știință de la NASA. Cum este posibil, ce se întâmplă de fapt?

NASA a anunțat că Pământul are în prezent un nou însoțitor cosmic temporar: un mic asteroid numit 2025 PN7, descoperit de cercetătorii de la Universitatea din Hawaii.

Obiectul, cu un diametru estimat între 18 și 36 de metri, orbitează în sincron cu planeta noastră și va rămâne în apropiere până în anul 2083, când își va continua drumul în spațiu.

Deși nu este o lună adevărată, așa cum confirmă și NASA, de altfel, 2025 PN7 este considerat un „quasi-satelit”, un tip rar de corp ceresc care urmează o traiectorie asemănătoare cu cea a Pământului în jurul Soarelui.

Spre deosebire de Lună, care este prinsă în câmpul gravitațional al planetei noastre, acest asteroid se deplasează liber, menținând o mișcare sincronizată fără a fi legat gravitațional.

Un companion cosmic discret, dar valoros științific

Astronomii estimează că 2025 PN7 însoțește Pământul de aproximativ șase decenii, deși a fost observat abia în acest an, în timpul unui program de monitorizare de rutină.

Descoperirea a fost posibilă datorită observațiilor repetate care au arătat că obiectul se deplasează exact în ritmul planetei noastre. După verificări suplimentare, NASA a confirmat că este vorba despre un quasi-satelit.

La distanța sa minimă, asteroidul se află la aproximativ 4 milioane de kilometri de Pământ, de zece ori mai departe decât Luna, iar la punctul cel mai îndepărtat poate ajunge până la 17 milioane de kilometri.

Aceste variații se datorează influenței gravitaționale a Soarelui și a planetelor vecine, care modifică ușor traiectoria sa.

Un laborator natural pentru misiuni viitoare

Până acum, au fost identificate doar opt quasi-sateliți ai Pământului, ceea ce face din 2025 PN7 o descoperire importantă pentru comunitatea științifică.

Studierea acestor obiecte oferă informații esențiale despre dinamica asteroizilor apropiați de Terra și despre modul în care câmpul gravitațional al planetei influențează spațiul din jur.

Cercetătorii de la NASA consideră că astfel de corpuri ar putea deveni, în viitor, destinații ideale pentru testarea tehnologiilor spațiale.

Ele sunt suficient de aproape pentru a fi accesibile cu costuri reduse și oferă un mediu stabil pentru experimente științifice.

Deși 2025 PN7 nu va înlocui niciodată Luna, prezența sa temporară amintește de complexitatea și dinamismul sistemului nostru solar.

Pentru încă câteva decenii, acest „partener de orbită” va continua să călătorească alături de Pământ, urmând același drum în jurul Soarelui, o coincidență cosmică fascinantă, dar trecătoare.