O plantă fosilizată de 407 milioane de ani contrazice regulile secvenței Fibonacci

Cercetătorii britanici au descoperit o specie vegetală antică ce pune sub semnul întrebării una dintre cele mai cunoscute reguli din botanică: ordinea naturală a creșterii frunzelor conform secvenței Fibonacci.

Planta fosilizată, veche de peste 400 de milioane de ani, nu urmează tiparul numeric observat la majoritatea speciilor moderne.

Fosila, identificată drept Asteroxylon mackiei, aparține grupului dispărut de licopodi numit Drepanophycales, fiind printre primele plante cu frunze apărute în istoria Pământului, se arată în revista Science.

Specimenul a fost descoperit în 1969, în formațiunea Rhynie Chert din Scoția, un sit celebru pentru conservarea excepțională a organismelor devoniene.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

O descoperire care schimbă perspectiva asupra evoluției frunzelor

Secvența Fibonacci, seria numerică 0, 1, 1, 2, 3, 5, 8, etc., este considerată o constantă a naturii. În botanică, această regulă se reflectă în modul în care frunzele, florile sau semințele se dispun în spirală, la un unghi de aproximativ 137,5 grade față de elementul anterior. Astfel se formează tiparele armonioase vizibile la floarea-soarelui, conurile de pin sau ananas.

Însă Asteroxylon mackiei pare să facă excepție. Prin scanarea și imprimarea 3D a fosilelor, cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh au reușit să observe pentru prima dată structura tridimensională a acestei plante.

Rezultatele au arătat că, în loc de spirale Fibonacci, unele mostre aveau șapte sau nouă spirale în sens opus acelor de ceasornic, numere care nu se încadrează în secvența clasică, iar alte exemplare își dezvoltau frunzele în cercuri de jur împrejurul tulpinii.

Dr. Sandy Hetherington, paleobiolog evoluționist și coordonator al studiului, a explicat că tehnologia modernă oferă o perspectivă complet nouă asupra evoluției plantelor: „Modelul 3D al lui Asteroxylon mackiei ne permite să analizăm pentru prima dată modul real în care frunzele se aranjau. Este uimitor să poți ține în mână o reproducere fizică a unei plante de 407 milioane de ani și să-i studiezi geometria în detaliu”.

Ce implicații există pentru înțelegerea evoluției vegetale

Conform autoarei principale, Holly-Anne Turner, rezultatele indică faptul că spiralele Fibonacci nu au apărut automat în primele etape ale evoluției plantelor, ci s-au dezvoltat ulterior, în mod independent, la diferite ramuri evolutive.

Astfel, frunzele moderne nu ar fi moștenit această structură de la strămoși precum Asteroxylon mackiei, ci ar fi dobândit-o prin convergență evolutivă, un proces prin care organisme diferite dezvoltă trăsături similare pentru a se adapta mai eficient mediului.

Studiul sugerează, de asemenea, că licopodii timpurii au urmat o cale evolutivă separată față de alte grupuri vegetale, oferind o nouă perspectivă asupra diversității formelor de viață din perioada Devonianului.