Oftatul „din tot sufletul” poate fi benefic pentru sănătatea plămânilor, arată un nou studiu

Deși un oftat adânc pare adesea doar o reacție de relaxare, cercetătorii spun că acest gest are efecte fiziologice reale. Un studiu publicat în revista Science Advances arată că inspirațiile și expirațiile profunde contribuie la „resetarea” fluidelor care acoperă plămânii, favorizând o mai bună funcționare respiratorie.

Fluidele, numite surfactanți pulmonari, sunt formate din fosfolipide și proteine care acoperă suprafața plămânilor și reduc tensiunea superficială în timpul respirației.

Practic, ele acționează ca un lubrifiant intern, prevenind colapsul alveolelor și menținând flexibilitatea țesutului pulmonar.

Lipsa acestor surfactanți este o cauză comună a complicațiilor la copiii născuți prematur înainte de 28 de săptămâni, însă tratamentele dezvoltate încă din anii ’80 au redus semnificativ mortalitatea prin introducerea de surfactanți de origine animală în plămânii nou-născuților.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Respirațiile profunde pot restabili echilibrul mecanic al plămânilor

Potrivit lui Jan Vermant, cercetător la ETH Zurich și coautor al studiului, tratamentele eficiente în cazul nou-născuților nu au funcționat la adulții cu sindrom de detresă respiratorie acută, inclusiv la cei afectați în timpul pandemiei de COVID-19.

Cercetătorii au descoperit că problema nu ține doar de tensiunea superficială, ci și de stresul mecanic din interiorul fluidului pulmonar.

Echipa internațională de specialiști a simulat, într-un laborator, respirații normale și respirații adânci pentru a analiza comportamentul surfactanților.

Rezultatele au arătat că, după o respirație profundă, stresul de suprafață scade semnificativ, ceea ce oferă o explicație fizică pentru senzația de ușurare pe care o simțim după un oftat.

Maria Novaes-Silva, coautoare a studiului, a explicat că surfactanții pulmonari nu formează un singur strat, ci mai multe: cel de la contactul cu aerul este mai rigid, iar cele de dedesubt sunt mai moi.

Straturile trebuie să rămână în echilibru, iar respirațiile adânci ajută la restabilirea acestui echilibru prin întinderea și comprimarea fluidului.

Oftatul, o formă naturală de terapie respiratorie

Vermant subliniază că aceste ajustări se petrec într-o stare aflată „în afara echilibrului termodinamic” și pot fi menținute doar prin efort mecanic, adică prin mișcarea plămânilor în timpul respirației. În schimb, respirațiile superficiale și continue pot accelera pierderea flexibilității pulmonare.

Descoperirea ar putea duce la noi tratamente pentru insuficiența respiratorie la adulți, inclusiv la dezvoltarea de surfactanți artificiali care să reproducă structura stratificată a fluidului natural.

Până atunci, cercetătorii recomandă o soluție simplă, accesibilă tuturor: să ne oprim din când în când și să tragem un oftat adânc. Nu doar că liniștește mintea, dar ajută și plămânii să funcționeze mai bine.