Telescopul James Webb surprinde jetul uriaș al primei găuri negre fotografiate. Ce înseamnă asta pentru știință, de fapt?

Telescopul spațial James Webb (JWST) a oferit cea mai clară imagine de până acum a jetului gigantic de particule emis de celebra gaură neagră M87*, prima care a fost vreodată fotografiată direct.

Observațiile, publicate pe 22 septembrie 2025 în revista Astronomy & Astrophysics, arată nu doar jetul principal, ci și un contra-jet spectaculos, vizibil acum pentru prima dată cu o asemenea precizie.

M87* se află în centrul galaxiei eliptice Messier 87, la o distanță de aproximativ 54 de milioane de ani-lumină de Pământ.

Gaura neagră supermasivă are o masă echivalentă cu aproximativ 6,5 miliarde de sori și a fost prima surprinsă în imagine de către proiectul Event Horizon Telescope (EHT) în 2019. De atunci, ea a devenit un adevărat „laborator cosmic” pentru studierea fizicii extreme.

Ce a mai surprins telescopul spațial James Webb / Foto: Röder J et al (2025), Astronomy & Astrophysics

Jetul care călătorește aproape cu viteza luminii

Noile imagini obținute de James Webb, prin camera sa în infraroșu, au permis cercetătorilor să observe structuri fine din interiorul jetului, un flux de particule subatomice care este aruncat în spațiu cu viteze apropiate de cea a luminii.

Jetul, lung de circa 8.000 de ani-lumină, fusese anterior analizat la alte lungimi de undă, precum radio, ultraviolet sau raze X, însă structura sa în infraroșu rămânea până acum necunoscută.

Conform coautorului studiului, astrofizicianul Jan Röder de la Institutul de Astrofizică din Andaluzia, M87* este o țintă ideală pentru astfel de observații datorită proximității sale (la scară cosmică) și a luminozității intense pe toate frecvențele spectrului electromagnetic.

Caracteristicile o transformă într-un model de referință pentru a înțelege cum se formează și cum evoluează jeturile emise de găurile negre supermasive.

M87* continuă să surprindă astronomii

De la celebra imagine din 2019, M87* a fost analizată constant, iar cercetările recente sugerează că aceasta se rotește cu o viteză apropiată de 80% din viteza maximă posibilă conform teoriei relativității.

Totodată, câmpurile magnetice din jurul său au suferit modificări semnificative într-un interval scurt de timp, indicând o activitate intensă la nivelul discului de acreție.

Folosind datele din infraroșu, echipa a putut conecta pentru prima dată observațiile radio și cele din spectrul vizibil, completând o imagine mai coerentă a modului în care energia este eliberată de găurile negre.

Noua perspectivă oferită de telescopul James Webb nu doar îmbogățește înțelegerea proceselor care guvernează aceste fenomene cosmice extreme, ci confirmă rolul telescopului ca unealtă esențială pentru descoperiri care depășesc limitele observațiilor tradiționale.

Pe măsură ce instrumentele spațiale devin tot mai sensibile, cercetătorii speră să poată observa fenomene similare și în alte galaxii, deschizând o nouă eră în studiul găurilor negre și al dinamicii lor spectaculoase.