Românii primesc curent electric la preț dublu față de Franța. Motivul – o linie de 50 de kilometri între Austria şi Ungaria

Pe măsură ce temperaturile scad și cererea de energie crește, românii se pregătesc pentru o iarnă în care facturile la curent vor continua să fie o povară. În timp ce în vestul Europei prețurile la electricitate se mențin la niveluri accesibile, în România costul energiei rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Specialiștii explică această diferență uriașă printr-un motiv mai puțin intuitiv: o infrastructură energetică incompletă și lipsa unor conexiuni-cheie între statele din centrul și estul continentului.

România, printre țările cu cele mai mari prețuri la energie

La jumătatea lunii octombrie, energia electrică livrată în România se tranzacționa cu aproximativ 188 de euro pentru fiecare megawatt-oră, aproape dublu față de Franța, unde costul nu depășea 100 de euro. Această diferență nu este cauzată doar de producția internă insuficientă, ci și de faptul că energia ieftină din vestul Europei nu reușește să ajungă în est, din cauza unor blocaje de infrastructură.

În vestul Europei, rețelele de transport al energiei sunt dense și interconectate, ceea ce permite transferul rapid al curentului acolo unde este nevoie. În schimb, în Europa Centrală și de Sud-Est, legăturile sunt fragmentate, iar capacitatea de transport este limitată.

„În vestul Europei există o infrastructură bine dezvoltată, însă apar probleme atunci când vorbim despre Europa Centrală și de Sud-Est. Pe hărțile de specialitate sunt evidențiate două tipuri de linii: cele roșii și cele verzi, iar diferența dintre ele este capacitatea de transport. Cele roșii au o capacitate mai mare, însă în Austria, de exemplu, lipsesc aproape complet”, a explicat Ioana Ciobanu, corespondent Antena 3 CNN.

Linia lipsă dintre Austria și Ungaria, o barieră de zeci de milioane

O problemă esențială o reprezintă un coridor de sub 50 de kilometri între Austria și Ungaria, dar și între Austria și Slovacia. Această „verigă lipsă” împiedică formarea unei piețe energetice europene unitare, menținând prețurile ridicate în țările din est, inclusiv în România.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

„Este un coridor cu o lungime sub 50 de kilometri între Austria și Slovacia, Austria și Ungaria, care face ca în prezent să nu avem o piață comună a Uniunii Europene în plan energetic, ci una fracturată între Europa Centrală și de Est și Europa de Sud-Est”, a explicat Bogdan Ivan, ministrul Energiei.

Din cauza acestei discontinuități, energia ieftină din vest nu poate fi transferată eficient către est, ceea ce face ca țările din regiune – România, Bulgaria, Ungaria și Grecia – să cumpere curent la prețuri semnificativ mai mari.

Europa recunoaște lipsa investițiilor în infrastructura energetică

Fostul prim-ministru belgian Yves Leterme a admis că Uniunea Europeană nu a investit suficient în reglementări și infrastructură: „Nu am investit suficient în reglementări, dar nici în infrastructură fizică pentru a realiza conexiunile, pentru a face distribuție.”

Acest decalaj între vest și est devine evident mai ales în perioadele de iarnă, când producția de energie scade, iar consumul crește semnificativ. România ajunge astfel să importe curent scump, în loc să beneficieze de energia ieftină produsă în alte state europene.

România caută soluții: producție internă și stocare

Până când vor fi create coridoarele energetice care să aducă energie ieftină în regiune, România își propune să reducă dependența de importuri prin creșterea producției interne și dezvoltarea sistemelor de stocare. Totuși, specialiștii atrag atenția că la aceste capitole țara noastră are încă „restanțe” importante.

„Puteam să fim un hub energetic pentru Europa și acum avem un deficit de energie și importăm energie, în condițiile în care capacitățile de producție ale României au fost semnificative. Unele au fost închise, cum este cazul termocentralelor pe cărbune, într-o grabă nejustificată”, a declarat Nicolae Badea, reprezentant al Centrului de excelență SWISS.

În prezent, România poartă discuții cu Comisia Europeană pentru a obține o nouă derogare care să-i permită menținerea în funcțiune a unor unități pe cărbune, esențiale pentru echilibrarea sistemului energetic.

De asemenea, se analizează soluții pentru finanțarea capacităților de stocare, o componentă vitală în contextul în care energia regenerabilă produsă ziua este adesea vândută ieftin, iar seara, când cererea crește, țara nu mai dispune de suficiente resurse interne.

O infrastructură fragmentată, o factură dublă

În timp ce alte țări europene beneficiază de o piață integrată și prețuri stabile, românii continuă să plătească printre cele mai mari tarife la energie. Lipsa unor linii de interconectare de doar câteva zeci de kilometri între Austria, Slovacia și Ungaria generează dezechilibre majore pe piața energetică regională, iar efectele se resimt direct în buzunarul consumatorilor.