Ce este dobânda de referință a BNR – cum se calculează și cum te afectează că a ajuns la 6,5%

Banca Națională a României (BNR) a decis, în ședința din 8 octombrie 2025, să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% pe an, același nivel stabilit încă din august 2024. Deși decizia era previzibilă, menținerea acestei dobânzi ridicate are implicații directe pentru economia națională, mediul de afaceri și fiecare persoană care are un credit sau intenționează să ia unul.

Dobânda de referință este principalul instrument prin care BNR controlează inflația și echilibrează fluxul de bani din economie. În termeni simpli, atunci când BNR crește această dobândă, băncile comerciale sunt obligate să se împrumute mai scump, ceea ce face ca și creditele acordate populației și firmelor să devină mai costisitoare.

Ce reprezintă și cum se calculează dobânda de referință

Dobânda de politică monetară – cunoscută și sub denumirea de „dobânda-cheie” – este rata la care băncile comerciale se pot împrumuta de la BNR pe termen scurt. Banca centrală o stabilește periodic, analizând inflația, creșterea economică, datoria publică și nivelul consumului intern.

Scopul principal este acela de a menține stabilitatea prețurilor. Dacă inflația crește prea mult, BNR majorează dobânda de referință pentru a tempera cererea și a descuraja împrumuturile. În schimb, când economia este în declin, BNR reduce dobânda pentru a încuraja investițiile și consumul.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În prezent, România se confruntă cu o inflație ridicată – estimată la 9,85% în august 2025 – cauzată, printre altele, de creșterea prețurilor la energie electrică după eliminarea plafonării pentru consumatorii casnici. Economiștii de la BCR estimează că prima scădere a dobânzii-cheie ar putea avea loc abia în februarie 2026, dacă evoluția prețurilor o va permite. Totuși, expirarea plafonărilor pentru adaosurile comerciale la alimentele de bază și la gazele naturale, programată pentru martie 2026, ar putea împiedica o astfel de reducere.

Cum te afectează concret o dobândă de 6,5%

O dobândă ridicată are efecte vizibile pentru toți participanții din economie. În primul rând, crește costul împrumuturilor: creditele ipotecare, creditele de nevoi personale sau liniile de credit pentru afaceri devin mai scumpe. Băncile ajustează automat dobânzile variabile în funcție de indicatorii ROBOR sau IRCC, care urmează tendința dobânzii de politică monetară.

Pentru stat, consecințele sunt la fel de clare – împrumuturile de pe piețele financiare devin mai costisitoare, iar serviciul datoriei publice crește. Asta înseamnă că o parte mai mare din buget este direcționată către plata dobânzilor și mai puțin către investiții sau programe sociale.

Pentru populație, efectul cel mai imediat este resimțit la nivelul ratelor lunare. Un credit ipotecar cu dobândă variabilă poate înregistra creșteri de sute de lei pe lună, în funcție de sumă și de durata creditului. În același timp, firmele se confruntă cu dificultăți în a-și finanța extinderea sau operațiunile curente, ceea ce duce la încetinirea creșterii economice.

Paradoxal, chiar și în aceste condiții, datele BNR arată că mediul de afaceri continuă să se împrumute. În al doilea trimestru din 2025, volumul total al creditelor acordate companiilor a ajuns la 48,1 miliarde de lei, în creștere cu peste 6% față de primul trimestru. Deși o parte dintre aceste împrumuturi vizează investițiile, mulți antreprenori recunosc că le folosesc pentru supraviețuire, nu pentru dezvoltare.

Cum se leagă dobânda BNR de percepția asupra economiei

Pentru a înțelege starea generală a economiei, analiștii se uită la indicatorii de încredere ai mediului de afaceri. În septembrie 2025, indicatorul ESI (Economic Sentiment Indicator) a scăzut la 94,2, semnalând pesimism în rândul companiilor, în timp ce indicatorul PMI calculat de BCR a urcat ușor, apropiindu-se de pragul neutru de 50, ceea ce arată o încredere ușor mai mare în evoluția viitoare.

În paralel, creșterea TVA-ului în august 2025 a dus la o scădere de 4% a vânzărilor cu amănuntul, după un vârf de 5,3% în luna precedentă, când populația s-a grăbit să cumpere înainte de majorarea taxei. Aceste evoluții confirmă ceea ce BNR numește „temperarea consumului”, unul dintre efectele deliberate ale menținerii unei dobânzi mari.

Pe termen scurt, BNR nu pare dispusă să reducă dobânda, mai ales în lipsa unor semne clare de scădere a inflației. România continuă să se împrumute la costuri mai mari decât alte state europene, iar percepția investitorilor rămâne una de prudență.

Dobânda de 6,5% ar putea rămâne neschimbată cel puțin până în primăvara lui 2026, iar orice ajustare viitoare va depinde exclusiv de evoluția prețurilor și de stabilitatea fiscală a guvernului.