De ce este Diana Șoșoacă acuzată de lipsire de libertate de către procurori. Ar putea rămâne fără imunitate parlamentară
Cazul europarlamentarei Diana Șoșoacă a intrat într-o nouă etapă judiciară, după ce Parchetul General a anunțat oficial punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa pentru 11 infracțiuni grave, printre care se numără lipsire de libertate, ultraj, antisemitism, dar și promovarea cultului legionar și a persoanelor condamnate pentru genocid și crime împotriva umanității.
Diana Șoșoacă ar putea rămâne fără imunitate
Această decizie a procurorilor reprezintă o fază avansată a anchetei și precede posibilitatea trimiterii în judecată. Concret, punerea în mișcare a acțiunii penale este pasul imediat următor față de punerea sub urmărire penală și semnalează că există deja probe consistente care susțin acuzațiile formulate.
Potrivit comunicatului Parchetului, Diana Șoșoacă este acuzată de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, patru fapte de promovare publică a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste și xenofobe, dar și negarea și minimalizarea publică a Holocaustului. Pe lângă acestea, i se impută și o faptă de ultraj comisă asupra unui reprezentant al autorităților.
Înainte de a fi informată oficial despre aceste acuzații, procurorul general Alex Florența a transmis o cerere oficială către Parlamentul European, solicitând ridicarea imunității parlamentare a eurodeputatei. Fără această procedură, procurorii nu pot continua urmărirea penală sau eventual trimite în instanță cazul.
Pe 6 octombrie 2025, Diana Șoșoacă s-a prezentat la sediul Parchetului General din București pentru a fi audiată în dosarul privind promovarea ideilor legionare și omagierea unor persoane condamnate pentru crime grave. În fața instituției, a fost întâmpinată de câteva zeci de susținători, care au venit cu pancarte și steaguri, scandând mesaje de solidaritate. Cu doar două săptămâni înainte, pe 23 septembrie, Șoșoacă fusese convocată în același dosar, însă nu s-a prezentat, ceea ce a determinat procurorul general să accelereze demersul de ridicare a imunității.
Ce pedeapsă riscă Șoșoacă
Printre faptele investigate se numără declarații și gesturi publice considerate de procurori ca având caracter antisemit, fascist sau legionar, inclusiv elogierea unor figuri istorice condamnate pentru crime de război, precum Ion Antonescu sau Corneliu Zelea Codreanu. În mai multe apariții publice, inclusiv în plenul Parlamentului European, Șoșoacă a făcut declarații de tip naționalist-extremist, menționându-i pe aceștia drept „eroi naționali”.
„Nicolae Ceaușescu, erou național. Corneliu Zelea Codreanu, erou național. Mareșalul Antonescu, erou național”, spunea Șoșoacă într-o transmisie live, în februarie 2025, după un conflict la Curtea Constituțională. În replică la acuzațiile procurorilor, europarlamentara susține că este victima unei „execuții politice” orchestrate de „sistemul corupt” care ar încerca să o elimine din viața publică.
„Asistăm astăzi la încă o tentativă de execuție politică pusă la cale de sistemul care tremură în fața adevărului”, a declarat ea presei, adăugând că nu s-a sustras niciodată de la o anchetă și că refuză să accepte ca justiția să devină „bâtă politică” împotriva sa și a partidului S.O.S. România.
Parlamentul European dezbate astăzi solicitarea de ridicare a imunității sale, iar ancheta rămâne deschisă. Dacă imunitatea va fi ridicată, Diana Șoșoacă ar putea fi trimisă în judecată și, în caz de condamnare, riscă o pedeapsă privativă de libertate.