11 oct. 2025 | 20:18

Blackout în România: ce spune ministrul Energiei despre condițiile care ar putea duce la o pană totală de curent

ACTUALITATE
Share
Blackout în România: ce spune ministrul Energiei despre condițiile care ar putea duce la o pană totală de curent
În ce condiții ar putea avea loc un blackout în România?

În contextul tensiunilor energetice și al discuțiilor privind tranziția spre surse verzi, România se pregătește pentru una dintre cele mai dificile ierni din ultimii ani. Autoritățile recunosc că riscul unei pene majore de curent nu poate fi exclus complet, însă susțin că fac toate eforturile pentru a evita un asemenea scenariu. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat recent care sunt condițiile în care un blackout ar putea deveni posibil și ce măsuri a luat Guvernul pentru a menține stabilitatea sistemului energetic național.

„Blackoutul poate apărea doar în condiții extreme”

Bogdan Ivan a declarat că un blackout total în România este posibil doar în situații excepționale, când mai mulți factori negativi se suprapun, fenomen pe care el l-a numit „furtuna perfectă”. Oficialul a precizat că un astfel de scenariu a fost analizat într-un studiu amplu realizat de o companie de consultanță internațională, care a evaluat impactul opririi centralelor pe cărbune asupra sistemului energetic național.

„Unul dintre scenarii arată că, în anumite condiţii de iarnă foarte grea, în anumite condiţii de ninsoare, dacă vom opri toate grupurile pe cărbune de la Complex Energetic Oltenia, am putea să fim într-o situaţie de acest gen, în situaţia în care s-ar îndeplini cumulativ mai multe condiţii – aşa-zisa furtună perfectă. Rolul nostru e de a calcula care sunt cele mai grele scenarii şi de a face tot ce ţine de noi ca să nu ajungem acolo”, a explicat ministrul Energiei.

El a subliniat că instituțiile statului „fac tot ce le stă în putință pentru a preveni un astfel de scenariu” și că sistemul energetic este permanent monitorizat pentru a evita riscurile care ar putea duce la o pană de curent de amploare.

Negocieri la Bruxelles pentru păstrarea centralelor pe cărbune

Una dintre principalele măsuri luate de Guvern pentru a preveni un colaps energetic este menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune, cel puțin până la finalul iernii. În acest sens, România a deschis discuții cu Comisia Europeană pentru a renegocia obiectivele de decarbonizare asumate prin PNRR.

„Negociem cu cei din Comisia Europeană şi, pentru prima dată, după 2 ani de zile, au fost dispuşi să accepte redeschiderea discuţiilor pe ţinta 119, cea a decarbonizării, şi în această formulă trag nădejde că vom trece cu bine această iarnă, păstrând în continuare capacităţile de producţie a energiei pe cărbune”, a declarat Bogdan Ivan.

Acesta a reamintit că, potrivit angajamentelor luate de România în urmă cu cinci ani, țara noastră ar fi trebuit să închidă toate centralele pe cărbune până la finalul anului 2025. Totuși, ministrul a explicat că speră ca, în urma negocierilor, să poată fi păstrate cel puțin trei grupuri active și alte două de rezervă, fără ca România să fie penalizată pentru nerespectarea calendarului inițial.

„Avem suficientă energie pentru piața de echilibrare”

Bogdan Ivan a dat asigurări că, pentru iarna aceasta, România dispune de suficiente resurse energetice pentru a face față vârfurilor de consum. Potrivit ministrului, păstrarea centralelor pe cărbune oferă siguranță energetică în intervalele critice, în special între orele 18:00 și 22:00, când cererea este maximă.

„Am mare încredere şi în colegii mei şi în ceea ce facem noi ca Ministerul Energiei şi Guvern, tocmai pentru a crea noi capacităţi de producţie, a le ţine pe cele care astăzi sunt funcţionale şi de a pune cât mai multe capacităţi de stocare a energiei electrice – baterii, pentru ca energia produsă de panourile fotovoltaice în timpul zilei să poată fi utilizată seara la un preţ mult mai bun”, a explicat ministrul.

Pregătiri pentru un scut împotriva atacurilor cibernetice

Pe lângă riscurile legate de condițiile meteorologice și de infrastructură, Ministerul Energiei are în vedere și amenințările externe, inclusiv cele cibernetice. Bogdan Ivan a declarat că România lucrează la dezvoltarea unui centru de securitate cibernetică dedicat exclusiv sectorului energetic, menit să protejeze sistemul național de eventuale atacuri informatice.

„În mod normal, tot timpul există băieţii buni şi băieţii răi, tot timpul există, ca şi în zona cyber, atacatori şi atacaţi. Noi acum pregătim un centru de securitate cibernetică în materie de energie, prin care vrem să ne asigurăm că, dincolo de protecţia pe care o are astăzi DNSC-ul şi alte instituţii responsabile, avem pentru Sistemul Energetic Naţional pregătirea şi oamenii care ne asigură acest scut împotriva atacurilor cibernetice”, a explicat ministrul.

România, între tranziția verde și siguranța energetică

Ministrul Energiei a recunoscut că tranziția către surse de energie mai curate trebuie făcută treptat, fără a pune în pericol stabilitatea sistemului. De aceea, menținerea centralelor pe cărbune pentru o perioadă limitată este văzută drept o soluție temporară, dar necesară.

„Facem tot ce ține de noi ca să nu ajungem acolo”, a concluzionat Bogdan Ivan, referindu-se la posibilitatea unui blackout.