Xi vrea să-l „cumpere” pe Trump cu TikTok și 1.000 de miliarde, în schimbul unor concesii masive
Beijing încearcă să rescrie regulile jocului în relația cu Washingtonul: potrivit unor informații publicate de Bloomberg, negociatorii lui Xi Jinping au pus pe masă promisiunea unui plan uriaș de investiții – evaluat de surse la până la 1.000 de miliarde de dolari – în schimbul relaxării restricțiilor de securitate care, în ultimii ani, au blocat achizițiile și investițiile companiilor chineze în Statele Unite. Discuțiile s-au intensificat în septembrie, la Madrid, și ar putea deschide calea unui „reset” economic cu implicații globale.
Deși Casa Albă a comunicat public mai ales despre achiziția TikTok – cu trecerea operațiunilor din SUA sub control american –, marea miză ar fi, de fapt, ridicarea barierelor pentru capitalul chinez și relaxarea unor tarife aplicate intrărilor folosite de eventuale fabrici chineze pe pământ american. O asemenea pivotare ar răsturna abordarea de securitate economică a Washingtonului din ultimul deceniu și a stârnit deja reacții dure pe scena politică americană.
Ce vrea, concret, Beijingul
Potrivit surselor citate de Bloomberg, echipa lui Xi a cerut reducerea sau anularea unor restricții impuse investițiilor chineze în SUA de teama riscurilor de securitate națională. În paralel, Beijingul ar urmări scăderea tarifelor pentru anumite componente și materii prime, astfel încât producția în eventuale unități chineze din Statele Unite să fie competitivă. Practic, China propune o combinație clasică între capital, locuri de muncă și promisiuni de stabilitate comercială, pentru a obține concesii pe dosarul cel mai sensibil: filtrul de securitate care oprește tranzacțiile „sensibile”.
bloomberg.com
Un element-cârlig al pachetului îl reprezintă și soarta TikTok în SUA. După negocierile din Spania, contururile unui acord-cadru au devenit mai clare: o structură cu control american asupra operațiunilor din State, menită să reducă temerile privind datele utilizatorilor și influența algoritmică. Jurnalistul Zichen Wang, care urmărește îndeaproape semnalele din aparatul de stat chinez, a concluzionat că Beijingul „schimbă TikTok pe ridicarea barierelor la investiții” – o formulă ce sintetizează logica negocierii.
De ce se revoltă „șoimii” din congres
Reacția internă din SUA a fost rapidă. John Moolenaar, președintele comitetului Camerei dedicat competiției cu Partidul Comunist Chinez, a cerut o informare de urgență pe tema acordului TikTok și a avertizat că regimul de protecție a investițiilor nu trebuie diluat tocmai acum, când există un consens bipartizan privind riscurile. Pentru tabăra „șoimilor”, orice „deal” care redeschide porțile capitalului chinez pare o capcană geopolitică cu efecte pe termen lung.
Criticile nu vin doar dinspre republicani. În zona progresistă, sunt voci care susțin că un troc între TikTok și relaxarea controalelor la investiții ar pune în pericol securitatea datelor, ar spori vulnerabilitățile lanțurilor de aprovizionare și, mai ales, ar submina pârghiile de presiune comercială obținute cu greu. În plus, fermierii americani, deja loviți de reculul exporturilor spre China în urma tarifelor și contra-tarifelor, se tem că vor rămâne monedă de schimb sau vor primi, din nou, promisiuni vagi în locul accesului real la piață.
Mizele economice și politice ale „marii împăcări”
Un pachet investițional de amploarea celui vehiculat ar conta enorm pentru administrația de la Washington: ar însemna capital proaspăt, proiecte industriale pe teritoriu american și, politic, ar putea fi prezentat drept o victorie în relansarea producției. Dar reversul este substanțial: relaxarea filtrelor de securitate ar redeschide discuțiile despre transferul de tehnologie, despre achiziții strategice în sectoare critice și despre dependențe care au fost deliberate limitate în ultimii ani. Exact acest balans – banii și joburile de azi versus reziliența pe termen lung – stă în centrul disputei.
Mai există un detaliu esențial: piața cipurilor. Orice semnal că Washingtonul ar „îndulci” regimul exporturilor către China – fie și marginal – ar influența imediat giganții semiconductoarelor. Bloomberg notează că marii actori din tehnologie urmăresc îndeaproape dosarul, iar industria își dorește previzibilitate. Însă pentru „șoimi”, un astfel de pas ar arăta ca o concesie unilaterală într-un domeniu în care SUA a încercat să limiteze accesul Beijingului la tehnologie avansată.
Ce urmează și unde se poate rupe filmul
Chiar dacă semnalele din culise par optimiste, nimic nu este bătut în cuie. Un posibil summit Trump–Xi ar putea livra o versiune finală a pachetului sau, dimpotrivă, ar putea arunca discuțiile în aer, dacă prețul politic intern devine prea mare pentru Casa Albă. În Congres, orice impresie de „cedare” în fața Beijingului poate declanșa o contraofensivă legislativă, de la audieri agresive până la inițiative care să blocheze componente-cheie ale acordului. Iar în absența clarității juridice, companiile vor ezita să planifice investiții reale.
În plus, ecuația agricolă rămâne sensibilă. Beijingul a redus importurile de produse agricole americane în episoadele de tensiune, lovind mai ales cultura de soia. Orice „pace comercială” va fi judecată în statele fermiere după un criteriu simplu: câte contracte revin efectiv în piață și cu ce prețuri. Dacă răspunsul întârzie sau este modest, va crește presiunea asupra administrației să rupă înțelegerea înainte ca ea să își producă efectele economice.
Indiferent de rezultat, momentul Madrid a scos la suprafață o realitate rece: după ani de decuplare controlată, China testează decisiv disponibilitatea Washingtonului de a schimba securitatea pe capital și acces la piață. Dacă Trump acceptă, va fi cel mai ambițios „barter” geopolitic al deceniului; dacă refuză, spirala protecționistă va continua, cu costuri previzibile pentru ambele economii – și pentru restul lumii.