Creșterea vârstei de pensionare în România la 68 de ani – de ce a devenit un scenariu inevitabil, conform unui expert BNR

România se apropie de o criză demografică care va schimba profund echilibrul dintre populația activă și cea pensionară. În acest context, creșterea vârstei de pensionare la 68 de ani nu mai pare o ipoteză îndepărtată, ci o evoluție inevitabilă, avertizează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României. Declarațiile sale vin într-un moment în care presiunea pe bugetul de pensii crește accelerat, iar instituțiile internaționale cer măsuri ferme de reformă fiscală și socială.

Rădulescu explică faptul că următorii cinci până la șapte ani vor fi decisivi pentru sistemul public de pensii. Generațiile numeroase născute în anii de vârf ai natalității – perioada 1967-1973 – vor atinge vârsta de retragere, ceea ce va duce la o creștere bruscă a numărului de pensionari. În paralel, forța de muncă activă va continua să scadă, accentuând dezechilibrul financiar al sistemului.

De ce creșterea vârstei de pensionare este inevitabilă

„Nu se va întâmpla în curând, dar se va întâmpla la un moment dat – este inevitabil”, a spus Eugen Rădulescu, subliniind că o eventuală creștere a vârstei de pensionare trebuie făcută gradual, nu prin măsuri bruște. România nu ar face decât să urmeze tendința altor state europene, unde pragul de retragere a fost deja ridicat la 67 sau chiar 68 de ani.

Motivul este simplu: raportul dintre contribuabili și beneficiari se deteriorează constant. Pe măsură ce generațiile mai tinere devin tot mai puține, numărul celor care plătesc contribuții la bugetul asigurărilor sociale scade. În schimb, cheltuielile cu pensiile cresc, atât din cauza noilor pensionări, cât și din cauza indexărilor anuale.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Specialiștii din domeniul financiar și economic avertizează de mai mulți ani că România se află pe un drum nesustenabil. Dacă nu se intervine cu o reformă profundă, fondul de pensii riscă să nu mai poată susține toate plățile după 2035. În aceste condiții, majorarea treptată a vârstei de pensionare pare singura soluție realistă.

Legătura cu deficitul bugetar și datoria publică

În analiza sa, consilierul BNR a făcut trimitere și la avertismentul Fondului Monetar Internațional, care estimează că datoria publică a României ar putea ajunge la 70% din PIB până în 2030. Dacă acest scenariu se confirmă, legea responsabilității fiscale obligă Guvernul să limiteze cheltuielile, inclusiv prin posibila înghețare a pensiilor și salariilor.

Rădulescu atrage atenția că o asemenea decizie ar fi una eminamente politică, nu tehnică. Guvernul va trebui să decidă între măsuri de austeritate și reforme structurale, care să prevină o criză fiscală. „Decizia va fi de ordin politic aici”, a precizat el, sugerând că soluția nu poate veni doar din calcule economice, ci și din voința politică de a implementa schimbări impopulare.

În prezent, România are deja o datorie publică de peste 55% din PIB, prag care activează prevederile legale privind limitarea cheltuielilor bugetare. Cu toate acestea, presiunea pentru creșterea pensiilor și a salariilor din sectorul public rămâne ridicată, complicând misiunea autorităților de a stabiliza finanțele publice.

Ce urmează pentru sistemul de pensii

În condițiile în care populația activă scade și numărul pensionarilor crește, România nu va putea evita o reformă structurală a sistemului de pensii. Majorarea graduală a vârstei de retragere, combinată cu măsuri de stimulare a natalității și a ocupării forței de muncă, este văzută de experți drept o soluție inevitabilă pe termen lung.

Totuși, Eugen Rădulescu a subliniat că modificarea nu se va aplica imediat. „Nu se va întâmpla într-un an”, a precizat acesta, insistând că măsurile trebuie anunțate din timp și aplicate etapizat, pentru a permite populației să se adapteze.

Îmbătrânirea rapidă a populației, scăderea natalității și deficitul bugetar în creștere fac din reforma pensiilor una dintre cele mai urgente provocări economice ale României. Chiar dacă măsura nu este populară, ridicarea vârstei de pensionare spre 68 de ani pare, mai devreme sau mai târziu, o realitate inevitabilă.