Putin crește taxele și impozitele rușilor pentru a finanța războiul din Ucraina, într-un moment de declin economic

Rusia pregătește un nou val de majorări fiscale pentru companii și populație, cu scopul declarat de a susține cheltuielile militare în contextul în care economia dă prime semne de oboseală după patru ani de război în Ucraina. Proiectul de buget pentru 2026, prezentat de Ministerul de Finanțe, schimbă semnificativ arhitectura veniturilor statului și mută accentul de pe împrumuturi pe încasări fiscale directe.

Planul este justificat oficial drept o alternativă la creșterea îndatorării publice, pentru a ține sub control deficitul bugetar, estimat la 1,6% din PIB în 2026. În paralel, ponderea alocărilor pentru aparatul de securitate rămâne ridicată, chiar dacă cheltuielile strict de apărare scad ușor față de vârful post-sovietic prevăzut pentru 2025, relatează News.ro.

Ce prevede proiectul de buget pe 2026

Elementul central este creșterea TVA de la 20% la 22%, măsură cu impact transversal asupra prețurilor de consum și a costurilor în lanțul de producție. În același pachet intră reducerea drastică a pragului de scutire pentru întreprinderile mici: de la 60 milioane de ruble (circa 738.000 dolari) la 10 milioane de ruble (aprox. 123.000 dolari). Practic, un număr mult mai mare de micro-firme va intra în zona de impozitare, cu implicații directe asupra lichidității și investițiilor acestora.

Guvernul propune și o taxă de 5% pe jocurile de noroc, vizând o industrie cu marje ridicate și fluxuri de numerar stabile. Toate aceste măsuri sunt prezentate drept necesare pentru a limita recursul la finanțare prin datorie și pentru a susține cheltuielile „prioritare” ale statului într-un context de război prelungit.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Vladimir Putin, președintele Federației Ruse. (Foto: Profimedia)

Unde se duc banii: apărare în scădere ușoară, securitate internă în creștere

Bugetul indică o mică reducere a cheltuielilor de apărare: de la nivelul record post-sovietic de 13,5 trilioane de ruble în 2025 la circa 13 trilioane în 2026. Totuși, această scădere este contrabalansată de majorări pentru securitate internă și aplicarea legii, evaluate la +13%. Per total, resursele direcționate către război și menținerea ordinii rămân la cote ridicate, ceea ce sugerează o prioritate strategică clară pe termen mediu.

Această reconfigurare arată că, deși ritmul direct al cheltuielilor militare se temperează marginal, statul continuă să întărească aparatul de securitate internă. În practică, povara financiară nu se diminuează; doar se redistribuie între capitole cu aceeași finalitate: susținerea efortului de război și controlul intern.

Cine plătește nota de plată: populația și firmele mici

Analiștii avertizează că majorările de taxe vor fi resimțite în primul rând de consumatori, într-un moment în care inflația depășește deja 8%, iar rata de politică monetară se află la 17%. Creșterea TVA se propagă în prețurile finale, erodând puterea de cumpărare, în timp ce coborârea pragului de scutire împinge micro-întreprinderile înapoi pe curba costurilor fiscale.

Pe termen scurt, rezultatul probabil este temperarea consumului și amânarea investițiilor private, ceea ce poate frâna și mai mult motoarele economiei civile. În absența unor compensații, noile poveri fiscale riscă să se suprapună peste costurile deja ridicate de finanțare, accentuând blocajele din mediul de afaceri.

Impact macro: încetinire vizibilă și risc de stagnare

Prognoza oficială indică o creștere de doar 1,3% în 2026, după 4,1% în 2024 — semnalul unei încetiniri clare, cu intrare posibilă într-o fază de stagnare. În acest cadru, orientarea bugetului spre venituri fiscale suplimentare, în locul unei datorii publice mai mari, transferă costul războiului către contribuabili, fără a relaxa presiunile din economie.

Potrivit experților, strategia Kremlinului este să evite acumularea de datorie, dar prețul imediat cade pe umerii populației și ai mediului privat, prin taxe mai mari și măsuri cu efect de austeritate. Concluzia lor este tranșantă: chiar dacă balanța contabilă a statului arată mai „disciplinată”, spațiul de respirație pentru economia civilă se îngustează.