Inegalitatea veniturilor, asociată cu modificări structurale în creierul copiilor, conform oamenilor de știință. Ce spun cercetătorii?
Un studiu internațional arată că discrepanțele economice din societate influențează dezvoltarea creierului copiilor, indiferent de veniturile propriei familii.
Cercetătorii consideră reducerea inegalității o prioritate de sănătate publică.
Cum afectează inegalitatea dezvoltarea creierului copiilor
O cercetare de amploare, publicată în revista Nature Mental Health, a analizat peste 10.000 de copii americani cu vârste între 9 și 10 ani, din 17 state.
Specialiști de la King’s College London, Universitatea din York și Universitatea Harvard au studiat imagini obținute prin RMN în cadrul proiectului Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD), scrie The Guardian.
Rezultatele au arătat că minorii din statele cu diferențe mari de venituri, precum New York, Connecticut, California sau Florida, prezentau modificări vizibile în structura cerebrală.
În schimb, în state cu un grad mai redus de inegalitate, de exemplu Utah, Wisconsin, Minnesota și Vermont, efectele au fost mai puțin pronunțate.
Cercetătorii au analizat grosimea și suprafața cortexului, stratul exterior al creierului, responsabil de memorie, atenție, emoții și limbaj.
De asemenea, au studiat conexiunile dintre diferite regiuni cerebrale și modul în care acestea interacționează prin fluxul sanguin.
Studiul a concluzionat că, în zonele cu inegalitate accentuată, copiii prezentau o suprafață corticală redusă și rețele neuronale modificate.
Schimbările au fost observate atât la copii din familii cu venituri mici, cât și la cei proveniți din familii înstărite, ceea ce sugerează că fenomenul este generat de mediul social și nu doar de resursele financiare individuale.
Consecințe asupra sănătății mintale și recomandările specialiștilor
Echipa a comparat datele neurologice cu răspunsurile la chestionare completate de copii la vârstele de 10 și 11 ani. Rezultatele au arătat o legătură directă între inegalitatea economică și starea de sănătate mintală: minorii care trăiau în comunități mai dezechilibrate financiar prezentau niveluri mai ridicate de probleme emoționale și comportamentale.
Dr. Divyangana Rakesh, cercetător la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe din cadrul KCL, a subliniat că efectele observate nu se limitează la venitul familiei.
„Atât copiii din medii favorizate, cât și cei din familii cu resurse limitate, au manifestat modificări neurodezvoltamentale ce pot influența bunăstarea pe termen lung”, a explicat ea.
Prof. Kate Pickett, coautoare a studiului, a adăugat că reducerea decalajelor economice nu este doar o problemă financiară, ci „o necesitate de sănătate publică”.
Potrivit acesteia, schimbările din zonele cerebrale asociate cu reglarea emoțiilor și atenția arată că inegalitatea socială generează un mediu toxic ce modelează direct dezvoltarea tinerelor minți.
Cercetătorii propun măsuri precum politici fiscale progresive, extinderea rețelelor de protecție socială, acces universal la servicii medicale și investiții în infrastructură comunitară. Acestea ar putea atenua presiunile care afectează în special copiii din societățile cu mari diferențe de venituri.
În viitor, autorii intenționează să extindă cercetarea și în alte regiuni, inclusiv în Regatul Unit, unde inegalitatea veniturilor este pronunțată în anumite zone.
Londra, de exemplu, reunește comunități extrem de bogate și extrem de sărace, ceea ce o face un caz relevant pentru a testa dacă rezultatele se confirmă și în afara SUA.