Cât este sporul de stres, în 2025? Angajaţii care îl primesc

Unul dintre cele mai discutate beneficii acordate angajaților din sectorul public este așa-numitul „spor de stres”, denumit oficial spor de suprasolicitare neuropsihică. Acesta poate varia între 10% și 25% din salariul de bază, în funcție de domeniul de activitate.

Ministerul Muncii a confirmat că patru mari categorii ocupaționale primesc acest avantaj salarial, conform prevederilor din Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Cine primește sporul de stres și în ce proporții

În învățământ, personalul didactic beneficiază de un spor fix de 10% din salariul de bază. În domeniul sănătății și asistenței sociale, nivelul poate ajunge până la 15%, fiind justificat de munca în condiții de presiune și risc ridicat.

Angajații din structurile de apărare, ordine publică și securitate națională au dreptul la un spor de maximum 15% pentru activitățile ce presupun un nivel foarte ridicat de solicitare psihică.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În schimb, cei mai avantajați din acest punct de vedere sunt magistrații și personalul din sistemul de justiție, inclusiv Curtea Constituțională.

Aceștia pot primi un spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% din salariul de bază.

Astfel, categoria profesională cu cel mai ridicat spor de stres nu este reprezentată de polițiști sau militari, ci de sistemul de justiție.

Cât costă statul român sporurile pentru bugetari

Conform datelor Ministerului Finanțelor, doar în 2024 statul a plătit sporuri totale de peste 12,4 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 2,4 miliarde de euro.

Din această sumă, 7,86 miliarde de lei au fost cheltuiți pentru sporuri legate de condițiile de muncă, iar alte 4,55 miliarde de lei pentru alte tipuri de sporuri.

Banii au fost împărțiți celor aproximativ 1,3 milioane de angajați din sectorul public, însă nu toți au beneficiat de aceleași tipuri sau procente.

În afara sporului de stres, legislația prevede și alte beneficii, precum sporul de vechime, sporul de doctorat, sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, ori sporul de ecran.

Potrivit unor surse citate de HotNews, guvernul analizează posibilitatea reducerii anumitor sporuri, printre care cele acordate pentru prelungirea termenelor în proiectele cu fonduri europene, pentru complexitatea muncii sau pentru confidențialitate.

Chiar dacă aceste ajustări sunt încă în discuție, dezbaterea privind nivelul sporurilor rămâne una dintre cele mai sensibile teme legate de salarizarea bugetarilor.

Pentru mulți angajați din sistemul public, aceste suplimente salariale reprezintă o parte semnificativă din venituri, iar eventualele tăieri ar putea avea un impact direct asupra veniturilor lunare.