O legumă adusă din Uzbekistan, tot mai căutată de români. Cât costă și la ce e bună
Agricultura românească trece printr-un proces accelerat de adaptare la noile condiții climatice. Temperaturile tot mai ridicate și schimbările de mediu îi determină pe fermieri să caute alternative viabile la culturile clasice.
Printre acestea se numără și lufa, o plantă originară din Asia Centrală, care începe să câștige teren în solariile din Oltenia și nu numai.
De ce aleg fermierii români cultura de lufă
Un exemplu este o tânără din Dolj care a adus semințe de lufă din Uzbekistan și le-a cultivat pe o suprafață de aproximativ 600 de metri pătrați. În prezent, solariul ei numără aproape 2.000 de plante, fiecare oferind, în medie, trei sau patru fructe.
Deși lufa provine din zone subtropicale, unde predomină zilele lungi și însorite, s-a adaptat rapid la solul și condițiile din România. Fermierii care au testat această cultură spun că întreținerea nu este costisitoare, iar beneficiile sunt multiple.
Planta este cunoscută și sub numele de „castravetele-burete”, iar avantajul său principal constă în versatilitate. Poate fi consumată ca legumă, similar dovlecelului, fiind apreciată în special în bucătăriile asiatice pentru gustul ușor dulce și textura fragedă. În același timp, fructele uscate se transformă într-un material natural folosit la bureți de baie, dischete pentru exfoliere sau chiar produse de uz casnic, precum bureții pentru vase.
Pe lângă utilizările culinare și cosmetice, aproape toate părțile plantei pot fi valorificate. Fibrele din tulpină sunt potrivite pentru textile, semințele pot fi presate pentru a obține ulei, iar materialul fibros din fructe este folosit la obiecte decorative sau casnice, de la pălării și covorașe până la fețe de masă.
Cât costă lufa și ce alte plante exotice prind rădăcini în Oltenia
Pe piața locală, lufa se comercializează în funcție de mărime. Prețurile variază între 10 și 30 de lei bucata, ceea ce o transformă într-o cultură profitabilă pentru agricultorii care au curajul să investească în alternative exotice.
Lufa nu este singurul exemplu de plantă adusă din zone cu climă caldă care s-a adaptat în România. În Dăbuleni, zona cunoscută drept „patria pepenilor”, fermierii au început să cultive curmali chinezești. Acești pomi tropicali rezistă atât la secetă, cât și la temperaturi scăzute, producând până la 20 de kilograme de fructe anual. Curmalele se vând cu aproximativ 16 lei kilogramul, iar un pom costă în jur de 60 de lei.
Specialiștii spun că diversificarea culturilor este esențială pentru viitorul agriculturii românești. Atât lufa, cât și curmalul chinezesc demonstrează că adaptarea la noile realități climatice poate aduce nu doar stabilitate, ci și câștiguri importante pentru producători.