Apple vrea eliminarea DMA și spune că e „vânată” pe nedrept de UE

Apple susține că a devenit ținta preferată a Bruxellesului de când a intrat în vigoare Legea piețelor digitale (DMA) și cere abrogarea acesteia pentru a fi înlocuită cu un cadru „mai potrivit”. Gigantul american afirmă că aplicarea regulilor s-a făcut sub presiuni politice și la solicitarea unor reclamanți interesați, iar rezultatul ar fi un tratament „adversarial” unic împotriva companiei. Disputa reaprinde tensiunile transatlantice pe tema modului în care sunt reglementate platformele digitale considerate „gatekeepers”.

Contextul acestor acuzații este unul încins: în aprilie, Apple a primit o amendă de 500 de milioane de euro pentru nerespectarea DMA, după ce Comisia Europeană a concluzionat că firma a limitat capacitatea dezvoltatorilor de a-și informa utilizatorii despre oferte alternative în afara App Store. În paralel, executivul european a insistat că „respectarea DMA nu este opțională”, semnalând că marile platforme trebuie să asigure condiții de concurență echitabile și interoperabilitate cu servicii terțe.

Ce reproșează Apple și de ce cere abrogarea DMA

Într-o depunere transmisă Comisiei în cadrul primei revizuiri a DMA, Apple susține că autoritățile au „transformat legea într-o armă”, reacționând exagerat la presiuni externe și concentându-se disproporționat asupra companiei. De aici și apelul la abrogare: în viziunea Apple, regulile actuale nu ar fi „fit for purpose” și ar trebui înlocuite cu un instrument legislativ mai nuanțat, capabil să țină cont de specificul tehnic al ecosistemelor software și hardware.

Compania argumentează că impunerea unor obligații uniforme „pentru toți” poate crea efecte neintenționate: riscuri de securitate cibernetică prin obligarea unor deschideri forțate, degradarea experienței utilizatorului și frânarea inovației în zone sensibile precum plățile digitale, confidențialitatea sau integritatea platformei. Din perspectiva Apple, regulile ar penaliza tocmai investițiile care au produs produse competitive și sigure, fără a garanta beneficii reale pentru consumatori.

Poziția Comisiei Europene și cadrul legal

Comisia Europeană a desemnat șapte „gatekeepers” în 2023–2024, printre care Apple, Alphabet, Amazon, Meta, Microsoft, ByteDance și Booking.com. Acestor platforme li se aplică un set de obligații menite să limiteze practicile considerate abuzive: steering-ul agresiv către propriile servicii, blocarea interoperabilității, condiții inegale pentru rivali sau restricții la informarea utilizatorilor despre alternative. În esență, DMA încearcă să „deschidă” piețe dominate de efecte de rețea și ecosisteme închise.

Oficialii europeni au respins constant ideea că legea ar viza selectiv companiile americane, insistând că statutul de „gatekeeper” rezultă din criterii obiective de mărime, impact și control asupra pieței. Mesajul repetat la Bruxelles este că DMA urmărește „piețe mai corecte”, nu sancționarea unei naționalități corporative. În acest cadru, nerespectarea obligațiilor atrage investigații, amenzi și, la limită, remedii structurale.

Ecoul politic și miza economică

Acuzațiile Apple alimentează narativul din SUA că Europa „pune la zid” campionii tech americani, pe fondul unei serii de legi digitale europene (DMA, DSA, AI Act). De partea cealaltă, autoritățile UE afirmă că reglementările au devenit necesare pentru a proteja competiția și drepturile consumatorilor într-un peisaj dominat de câteva platforme cu efecte de rețea uriașe. Rezultatul este o dezbatere intensă despre câtă deschidere poate fi cerută fără a compromite securitatea și inovația.

Pentru dezvoltatori și utilizatori, consecințele sunt concrete: întrebarea este dacă vor avea mai multă libertate de a alege metode de plată, canale de comunicare și servicii alternative, sau dacă schimbările vor veni cu costuri ascunse și experiențe fragmentate. În centrul discuției rămâne echilibrul delicat dintre deschiderea ecosistemelor și menținerea standardelor de calitate, confidențialitate și siguranță.

Ce urmează: revizuirea din 2026 și posibile ajustări

Legea prevede o revizuire oficială până în mai 2026 și apoi la fiecare trei ani. Până atunci, Comisia va continua investigațiile de conformitate, iar companiile vizate își vor calibra strategiile între contestarea juridică și implementarea tehnică a obligațiilor. Apple mizează pe argumentul că DMA, în forma actuală, produce efecte excesive și ar trebui rescrisă; Bruxellesul menține că regulile sunt clare și trebuie aplicate ferm.

Indiferent de rezultat, direcția este setată: epoca autoreglementării a trecut, iar marile platforme vor funcționa în Europa sub un control mai strict. Pentru consumatori, miza este dacă această presiune se traduce în prețuri mai bune, opțiuni reale și servicii interoperabile, sau dacă dezbaterea rămâne blocată la nivelul marilor principii. Până la revizuirea DMA, conflictul Apple–UE rămâne un test de anduranță pentru felul în care continentul vrea să „redeseneze” regulile economiei digitale.