Mai săraci cu 24% din cauza schimbărilor climatice. Până când scad veniturile, spun specialiștii

Un nou studiu coordonat de cercetători de la Universitatea Cambridge atrage atenția că încălzirea globală nu va lovi doar culturile agricole sau zonele de coastă, ci întreaga economie mondială. Până la finalul secolului, venitul mediu pe cap de locuitor ar putea scădea cu până la 24% din cauza efectelor climatice în lanț. Concluzia este tranșantă: dacă emisiile nu sunt reduse accelerat, nu există țară „imună”, iar standardul de viață al omului obișnuit va fi substanțial mai mic.

În spatele estimărilor stau modele recunoscute la nivel internațional, iar autorii subliniază că impactul nu se va limita la agricultură și natură. Transporturile, producția, retailul, turismul și întreaga infrastructură economică vor suporta costuri mai mari, întreruperi și deprecierea capitalului, de la clădiri până la rețele logistice. Pe scurt, factura schimbărilor climatice se plătește în PIB, salarii și oportunități pierdute, informează Eurekalert.org.

Ce spun calculele: scenarii, cifre și diferențe între țări

Echipa a analizat 174 de economii, folosind trasee socio-economice standardizate (SSP) și două repere de comparație: continuarea tendințelor din 1960–2014 și un scenariu ipotetic fără încălzire suplimentară. Într-un ritm persistent de creștere a temperaturii de circa 0,04°C pe an, pierderea globală de venit pe cap de locuitor ar ajunge în jur de 10–11% până în 2100. În scenariul de emisii extreme, efectul se adâncește către 20–24%, ceea ce înseamnă aproape un sfert din bunăstarea medie globală pierdută.

Impactul nu este însă uniform. Țările mai calde și cu venituri reduse riscă pierderi cu 30–60% peste media globală. Diferențele pornesc de la expunerea mai mare la valuri de căldură, secetă și precipitații extreme, la structura economiilor (mai multă agricultură, mai puține rezerve financiare pentru adaptare) și capacitatea limitată de a investi în protecție. Totodată, cercetătorii subliniază că statele dezvoltate nu sunt ferite: productivitatea scade odată cu stresul termic, infrastructura suferă, iar costurile de asigurare și reparație cresc.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

De ce scad veniturile: inundații, secetă, litoral sub presiune

Aerul mai cald reține mai multă umiditate, ceea ce duce la episoade de ploi torențiale și inundații mai frecvente. Urmează cheltuieli uriașe cu reparațiile și cu digurile, alături de întreruperi în activități economice localizate în zonele de coastă: turism, servicii, transport maritim. Ridicarea nivelului mării degradează proprietăți, erodează plaje și afectează porturi, împingând nota de plată tot mai sus.

Pe de altă parte, regiuni întinse devin mai uscate, iar terenul arabil se reduce. Productivitatea agricolă scade, prețurile alimentelor se pot volatiliza, iar veniturile — de la fermier până la consumator — se comprimă. Când agricultura trage frâna, efectul se propagă: scade cererea pentru echipamente, transport, procesare, retail. În paralel, valurile de căldură lovesc direct productivitatea muncii, cresc costurile energetice (răcire) și presiunea pe rețelele electrice.

Până când și ce putem face: fereastra de acțiune contează

Orizontul invocat de studiu este limpede: până în 2100, fără măsuri puternice de reducere a emisiilor și adaptare, venitul mediu global riscă să fie cu aproximativ 24% mai mic față de scenariul fără încălzire suplimentară. Invers, respectarea Acordului de la Paris și încetinirea încălzirii până la circa 0,01°C pe an pot aduce un mic câștig de venit la nivel global față de traiectoriile recente — semn că „viteza” cu care se încălzește planeta contează economic.

Mesajul cercetătorilor este dublu: „stop arderii combustibililor fosili, acum”, dar și accelerarea adaptării. Asta înseamnă investiții în protecție la inundații, managementul apei, infrastructură rezilientă la căldură, agricultură inteligentă climatic și planuri urbane care reduc expunerea. Chiar și așa, o parte din efectele asupra creșterii economice vor persista, motiv pentru care deciziile luate în acest deceniu cântăresc disproporționat în rezultatul de la finalul secolului.

Dincolo de procente: ce înseamnă pentru viața de zi cu zi

Un PIB pe cap de locuitor mai mic nu este doar o cifră într-un grafic. Înseamnă salarii reale mai scăzute, șanse mai mici pentru investiții în educație și sănătate, firme care amână sau închid proiecte și servicii publice sub presiune. În țările cu economie diversificată, efectul poate fi amortizat, dar nu evitat; în cele cu resurse limitate, riscul este de a rămâne prinse într-un cerc vicios: dezastre, reparații, datorii și creștere anemică.

Concluzia studiului publicat în PLOS Climate este fermă: nu mai e vorba despre „dacă”, ci despre „cât de mult” și „până când”. Răspunsul, din păcate, vine cu un termen-limită pe care îl putem ghida doar prin deciziile de acum — pentru a evita ca până în 2100 „nota de plată” să fie nu doar mai mare, ci imposibil de achitat.