Cum ne afectează știrile negative creierul, de fapt, conform oamenilor de știință. Relația nebănuită cu nivelul de stres

Expunerea continuă la știri alarmante și imagini violente poate modifica răspunsul natural la stres al creierului și poate duce la probleme serioase de sănătate mintală.

Creierul uman este programat să reacționeze rapid la pericole, un mecanism vital în epoci în care prădătorii reprezentau o amenințare constantă.

Cum activează știrile negative mecanismul de stres al creierului

Astăzi însă, acest reflex se declanșează inclusiv la contactul cu titluri șocante sau imagini tulburătoare difuzate de mass-media și rețelele de socializare.

Când percepe o amenințare, amigdala transmite semnale de alarmă către hipotalamus, iar organismul eliberează cortizol și adrenalină, hormoni care pregătesc corpul pentru reacția de apărare sau fugă.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Dacă, în mod normal, sistemul ar trebui să revină rapid la echilibru, expunerea constantă la știri negative menține corpul într-o stare de alertă permanentă.

Psihiatrul și psihologul Sara Jo Nixon explică faptul că acest tip de activare continuă afectează atât răspunsul la stres, cât și sistemul de recompensă al creierului.

În consecință, activități care odinioară aduceau bucurie, de la întâlnirile cu prietenii la hobby-uri, devin mai puțin atractive, iar persoana afectată poate experimenta oboseală cronică, anxietate și lipsă de speranță.

Profesorul Roxane Cohen Silver de la Universitatea California, Irvine, a observat încă din 1999 acest impact. După atacurile din 11 septembrie 2001, cercetările ei au demonstrat că persoanele care consumau frecvent știri despre eveniment erau mai expuse la probleme psihice și chiar fizice, comparativ cu cei mai puțin conectați la fluxurile media, se arată într-un material publicat în National Geographic.

Era social media: expunerea indirectă la traume

Odată cu extinderea platformelor digitale, expunerea la imagini violente a devenit tot mai greu de controlat. După atentatul de la maratonul din Boston din 2013, Silver și colega ei, psihologul E.

Alison Holman, au descoperit că persoanele care urmăreau imagini grafice aveau șanse mai mari să manifeste simptome de stres post-traumatic, inclusiv coșmaruri și hipervigilență, la luni distanță de la incident.

Mai surprinzător, cei care petreceau peste șase ore zilnic urmărind relatările media despre atac raportau simptome mai severe, cum ar fi amintiri intruzive și dificultăți de somn, decât unele dintre persoanele aflate la fața locului.

Această concluzie evidențiază paradoxul prin care expunerea indirectă, amplificată de social media, poate genera efecte mai nocive decât experiența directă a tragediei.

Lipsa filtrării editoriale în mediul online face ca imagini extrem de dure să circule liber, amplificând impactul psihologic asupra utilizatorilor.

Realitatea ridică întrebări serioase despre responsabilitatea platformelor și despre cum putem limita consumul excesiv de conținut negativ.

Fenomenul de doomscrolling, adică parcurgerea compulsivă a fluxurilor de știri negative, nu mai poate fi privit drept un simplu obicei digital.

În 2025, cercetările confirmă că acest comportament afectează sănătatea psihică și fizică, modificând modul în care creierul gestionează stresul.

Conștientizarea pericolelor și adoptarea unor limite clare în consumul de media reprezintă pași necesari pentru a proteja echilibrul mental într-o lume dominată de informație neîntreruptă.