Femeile din Epoca de Piatră, îngropate cu la fel de multe unelte ca bărbații, conform unui studiu. Motivul pentru care se întâmpla asta
Un studiu recent arată că femeile și copiii din Epoca de Piatră erau înmormântați alături de unelte din piatră, contrazicând stereotipurile privind rolurile de gen în comunitățile preistorice.
Pe malul nordic al lacului Burtnieks din Letonia, situl arheologic Zvejnieki a devenit una dintre cele mai importante surse de informații despre viața și moartea comunităților din Epoca de Piatră, scrie Popular Science.
Un cimitir neolitic ce rescrie istoria
Utilizat timp de peste 5.000 de ani, între circa 7.500 î.e.n. și 2.500 î.e.n., cimitirul a rămas neatins până în anii 1960, când a fost descoperit întâmplător în timpul lucrărilor la o carieră de pietriș.
Primele săpături sistematice au avut loc între 1964 și 1978, iar ulterior, între 2005 și 2009, arheologii au reluat cercetările. Până în prezent, au fost identificate 330 de morminte, ceea ce face din Zvejnieki unul dintre cele mai mari cimitire din Epoca de Piatră descoperite în Europa.
Printre cele mai spectaculoase descoperiri se numără cazul unei adolescente, cunoscută sub denumirea de „înmormântarea 211”, alături de care au fost depuse nu mai puțin de 45 de obiecte din piatră: o secure, lame, fragmente de silex și un răzuitor.
Un astfel de inventar bogat demonstrează că statutul și rolurile femeilor erau mult mai complexe decât se credea inițial.
Studiul care răstoarnă stereotipurile despre „bărbatul vânător”
Un nou studiu publicat pe 10 septembrie 2025 în revista PLOS One aduce dovezi suplimentare că femeile și copiii erau la fel de des înmormântați cu unelte din piatră ca și bărbații.
Echipa condusă de dr. Aimée Little, de la Universitatea din York, a analizat detaliat obiectele descoperite în mormintele de la Zvejnieki, în cadrul proiectului „Stone Dead”.
Rezultatele arată că uneltele aveau un rol central în ritualurile funerare, fiind depuse fie ca obiecte noi, fie fragmentate intenționat ca parte a unor ceremonii.
„Rezultatele noastre contrazic stereotipul ‘Man the Hunter’, care a dominat mult timp interpretările arheologice”, afirmă dr. Little. Această concepție influențase chiar și modul în care se stabilia sexul unor schelete, pe baza obiectelor din inventar.
Concluziile sunt susținute și de coautoarea studiului, dr. Anđa Petrović de la Universitatea din Belgrad, care subliniază că practicile funerare reflectă importanța uneltelor nu doar pentru bărbați, ci și pentru femei și copii.
În plus, cercetătorii au observat că practica spargerii deliberată a uneltelor se regăsește și în alte situri din statele baltice, ceea ce sugerează o tradiție ritualică comună în regiune.
O nouă perspectivă asupra comunităților preistorice
Aceste rezultate deschid noi întrebări despre rolurile sociale și spirituale din Epoca de Piatră. Departe de imaginea simplistă a femeii preocupate doar de activități domestice, noile descoperiri arată că acestea aveau acces la aceleași simboluri și obiecte de prestigiu ca bărbații.
Pentru arheologi, fiecare lamă de silex sau fragment de secure nu este doar o piesă de muzeu, ci o cheie care dezvăluie relația dintre viață, moarte și identitatea indivizilor din cele mai vechi comunități europene.