Care sunt părțile corpului care îmbătrânesc cel mai repede. Răspunsul neașteptat al cercetătorilor

Un colectiv interdisciplinar de 31 de specialiști în gerontologie, genetică și științe ale sănătății a analizat peste 15.000 de probe prelevate din 17 tipuri diferite de țesuturi umane, pentru a identifica „semnătura” moleculară a îmbătrânirii. În centrul atenției s-a aflat metilarea ADN-ului – o modificare chimică fină, care reglează activarea și dezactivarea genelor, influențând astfel o mare parte din procesele care se derulează în organism. Pe scurt, metilarea funcționează ca un set de „comutatoare” care orchestrează zilnic biologia noastră.

Rezultatele conturează cea mai cuprinzătoare imagine de până acum asupra felului în care îmbătrânirea „lovește” celulele, dar arată și că ritmul nu este uniform. Aproape toate țesuturile arată o creștere a metilării odată cu vârsta, ceea ce sugerează o rigidizare treptată a „programării” genetice. Există însă excepții notabile: mușchiul scheletic și plămânii tind să își reducă nivelul de metilare, semn că aici mecanismele de întreținere și reparare urmează o traiectorie diferită.

Care țesuturi „accelerează” și care rămân în urmă

La capătul „rapid” al spectrului se află retina – un țesut cu metabolism intens și cu cerințe energetice ridicate –, unde cercetătorii au observat cele mai pronunțate schimbări de metilare. Și stomacul apare cu un profil dinamic, sugerând o îmbătrânire moleculară mai accelerată decât ne-am fi așteptat, probabil pe fondul expunerii continue la factori iritanți și la un mediu intern variabil.

La polul opus, anumite țesuturi, precum colul uterin și pielea, par să avanseze mai lent pe scara metilării legate de vârstă. Pielea rămâne totuși un caz aparte: deși, per ansamblu, ritmul ei este mai domol, ea cumulează în timp semnele expunerii la soare, poluare și microtraumatisme. Alte țesuturi – inclusiv inima și mușchii – se situează, în medie, într-o zonă intermediară, cu ritmuri de schimbare variabile în funcție de stilul de viață și de contextul metabolic.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

O hartă grafică cu zonele corpului care îmbătrânesc cel mai repede. Ilustrație orientativă, realizată de Playtech cu ajutorul OpenAI, inspirată din publicația grecească „K”.

Diferențe între bărbați și femei: când se rupe echilibrul

Studiul aduce și o perspectivă fină asupra calendarului îmbătrânirii la sexe diferite. La bărbați, cercetătorii au identificat un „salt” marcat al dereglării metilării în decada 40–50 de ani, cu un punct de inflexiune în jurul vârstei de 47 de ani. Această etapă pare să coincidă cu modificări hormonale subtile, cu stresul oxidativ acumulat și cu particularități de stil de viață.

La femei, patternul este decalat: schimbările accelerează după 50 de ani, odată cu instalarea menopauzei, iar vârful perturbărilor apare după 70 de ani. Diferențele nu indică o „îmbătrânire mai rapidă” a unui sex față de celălalt, ci mai degrabă ferestre temporale distincte în care intervențiile de prevenție ar putea fi deosebit de eficiente.

Ce putem face: de la antrenament la viață socială

O concluzie pragmatică a meta-analizei este că mișcarea – în special exercițiile de intensitate mai ridicată, adaptate sigur și progresiv – poate încetini sau chiar inversa unele dintre schimbările de metilare asociate vârstei. Țesuturile cu cerere energetică mare (mușchi, inimă) răspund favorabil la antrenamente bine dozate, iar efectul se propagă și în reglajul genetic fin care guvernează procesele celulare.

La fel de interesant, cercetătorii subliniază rolul „igienei sociale” a creierului. Menținerea unei vieți active, a conversațiilor, a proiectelor și a relațiilor pare să protejeze de degradarea accelerată a funcțiilor cognitive. Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, tendința de izolare devine un factor de risc; dimpotrivă, ieșirile, curiozitatea intelectuală și prieteniile funcționează ca un „antrenament” pentru rețelele neuronale.

Exercițiile fizice regulate și o viață socială activă pot încetini procesele de îmbătrânire și proteja sănătatea creierului. (Foto: Profimedia)

Ce urmează: „atlasul îmbătrânirii”, util, dar cu limite

Lucrarea descrisă este o meta-analiză amplă, publicată recent ca preprint (deci încă în așteptarea evaluării colegiale). Chiar dacă metodologia și volumul probelor sunt impresionante, autorii înșiși recomandă prudență: diferențele individuale, bolile preexistente și factorii de mediu pot nuanța puternic concluziile. Practic, avem un „atlas al îmbătrânirii” la nivel de țesuturi, nu un verdict definitiv pentru fiecare om.

Chiar și așa, mesajul rămâne puternic: corpul nu îmbătrânește uniform. Unele părți „aleargă” mai repede, altele „merg la pas”, iar câteva par chiar să-și mențină reglajul mai bine decât credeam. Din acest motiv, strategiile de prevenție nu pot fi unice pentru toți; ele trebuie personalizate după vârstă, sex, stil de viață și eventual după „profilul” molecular al fiecăruia. Până când instrumentele clinice pe baza metilării ADN-ului vor ajunge în practica de zi cu zi, recomandările solide rămân valabile: mișcare regulată, intensitate adecvată, alimentație echilibrată și o viață socială cât mai vie.