De la căutare la răspuns direct în Google: inteligența artificială răstoarnă modelul de știri și taie traficul presei online

Google își mută centrul de greutate al căutării spre răspunsuri generate de inteligență artificială, iar publisherii vorbesc deja despre o „criză existențială”. The Guardian arată că funcții precum AI Overviews (rezumate la începutul paginii de rezultate) și noul AI Mode (răspuns în stil chatbot) reduc nevoia utilizatorilor de a mai deschide linkuri, tăind din traficul care a susținut două decenii modelul economic al știrilor online. Într-o astfel de „lume cu Google răspunde”, multe site-uri media văd scăderi abrupte ale accesărilor venite din căutare.

Un exemplu devenit reper în dezbatere: DMG Media, proprietarul Daily Mail, care a reclamat la autoritatea de concurență din Marea Britanie (CMA) scăderi de până la 89% ale clickurilor atunci când utilizatorilor li se afișează AI Overviews. În paralel, Jon Slade (Financial Times) a vorbit despre un declin „brusc și susținut” de 25%–30% al traficului din motoarele de căutare, idee care alimentează temerea unui scenariu „Google zero” – viitorul în care trimiterile organice către știri tind spre zero.

Ce reclamă publisherii și cum se apără Google

Organizații media importante – între care Guardian Media Group, DMG Media și Periodical Publishers Association – cer ca Google să devină transparentă și să furnizeze statistici clare despre traficul generat de AI Overviews și AI Mode. Argumentul: dacă o parte relevantă din consumul de conținut se mută „în pagina Google”, publisherii au dreptul măcar să știe cât pierd și cum. În joc nu e doar cifra de audiență, ci și veniturile din publicitate, deja sub presiune după ani de scădere pe print și fragmentare digitală.

Google respinge acuzațiile, susținând – printr-un articol semnat de Liz Reid, șefa departamentului de search – că AI în Search „aduce mai multe interogări și clickuri de calitate”, iar traficul total către web rămâne „relativ stabil”. Compania admite însă că redistribuirea traficului între tipuri de site-uri schimbă câștigătorii și perdanții, ceea ce explică de ce unele redacții se simt lovite mai puternic decât altele. Analiza presei de specialitate remarcă faptul că Google nu publică, totuși, date granulare pe domenii și formate, ceea ce menține suspiciunile în industrie.

De la „optimizare pentru căutare” la „răspuns direct”

Timp de ani, site-urile de știri au trăit dintr-un echilibru: optimizau titluri și lead-uri pentru a urca în rezultate, primeau clickuri și monetizau prin reclame sau abonamente. AI Overviews schimbă jocul, rezumând răspunsul deasupra „linkurilor albastre” și tăind motivația de a vizita sursa. Iar AI Mode transformă căutarea într-un dialog, menținând utilizatorul în „grădina” Google. Pentru unii editori, asta înseamnă mai puține deschideri și sesiuni mai scurte, adică venituri mai mici.

Efectele nu se văd doar în Search. The Guardian notează că Google Discover – fluxul personalizat de articole și video – a devenit, în anii recenți, principalul canal de click-through pentru multe redacții. Dar publisherii se plâng că expunerea în Discover este volatilă, orientată spre conținut „clickbait” și legată tot de acordurile generale cu Google, ceea ce le reduce controlul strategic asupra audienței.

Google Discover a devenit principala sursă de trafic cu click către conținut, depășind căutarea. (Foto: Playtech)

Cum stă situația în România: recalibrarea Google la ultimul update scoate în față site-urile care pot satisface răspunsurile generative

În România, update-urile de căutare din iunie–iulie 2025 au zguduit vizibil sectorul media: mai multe site-uri de știri au raportat scăderi abrupte ale traficului organic (Digi24, Libertatea, Adevărul, Evenimentul Zilei, Capital, România TV, Cancan), în timp ce altele au urcat (HotNews, G4Media, Știrile Pro TV). Specialiștii SEO citați de Pagina de Media spun că nu a fost „o penalizare”, ci o recalibrare pe fondul avalanșei de conținut generat cu AI și al accentului pe criteriile E-E-A-T; în unele cazuri s-au observat scăderi de peste 40%. În paralel, AI Overviews a fost vizibil pe o serie de interogări în limba română în prima parte a verii, apoi a dispărut pe 8 august, lucru care poate explica o parte din fluctuațiile bruște de trafic raportate local.

Copyright, halucinații și negocieri colective pentru presa

La presiunea pe trafic se adaugă disputa privind drepturile de autor. Redacțiile acuză „jefuirea” conținutului pentru antrenarea modelelor mari de limbaj; în oglindă, unele instituții media au ales calea acordurilor de licențiere cu firmele de AI, pentru a impune limite și a monetiza accesul. FT, Guardian sau Schibsted au bătut astfel de înțelegeri, în timp ce alte organizații (inclusiv BBC) au trecut la acțiuni ferme împotriva folosirii neautorizate. Pe fondul tensiunilor, unii lideri de industrie au glumit – pe jumătate – cu ideea unei alianțe, un fel de „NATO pentru news”, dar dincolo de butadă rămâne mesajul: negocierea individuală e dificilă, forța colectivă ar putea schimba raportul.

Îngrijorările nu sunt doar economice. Chiar dacă Google a îmbunătățit calitatea AI Overviews după gafele de început, riscul de „halucinații” – prezentarea ca fapt a unor erori – și biasul de selecție rămân pe masă. Redacțiile atrag atenția că, atunci când un algoritm decide cum să „rezume” sursele, în joc sunt reputația brandurilor și corectitudinea informării. De aici și cererea de auditare, trasabilitate și butoane clare de atribuire către sursa originală.

Cum încearcă presa să recâștige controlul

Pe lângă plângeri la regulatori și procese, redacțiile încearcă soluții proprii: Washington Post (Climate Answers) și Financial Times (Ask FT) au lansat instrumente de întrebări-răspuns bazate pe propriul conținut, garantând astfel calitatea și atribuirea. Alte redacții își orientează investițiile spre abonamente și comunități, mizând pe relația directă cu cititorii în locul dependenței de platforme. Dar toată lumea admite că, pe termen scurt, e improbabil ca aceste inițiative să compenseze integral pierderile de trafic din căutare.

O altă direcție emergentă: licențierea de fluxuri „live” și metadate pentru modele AI care interpretează știri în timp real. Dacă viitorul e un „answer engine” alimentat cu surse de încredere, editorii vor să fie plătiți pentru alimentarea conductei. Piața abia se conturează, dar negocierile despre „cine și cât plătește” pentru live data ar putea deveni frontul următor al industriei.

Ce urmează

Pe de o parte, Google insistă că volumul total de clickuri rămâne sănătos, că utilizatorii sunt mai mulțumiți și că anumite tipuri de conținut câștigă chiar mai multă vizibilitate. Pe de altă parte, publisherii cer cifre detaliate, reguli clare de atribuire și remunerație pentru utilizarea conținutului în produse AI, altfel modelul lor riscă să devină nesustenabil. Adevărul probabil e undeva la mijloc: AI transformă consumul de informație, iar industria presei va trebui să-și redeseneze atât distribuția, cât și „coșul” de venituri.

Pentru cititor, miza e simplă: acces rapid la răspunsuri versus pluralismul surselor și jurnalismul verificat. Pentru presă, miza e existențială. Dacă algoritmii păstrează tot mai multă valoare „în pagină”, fără click spre sursa care a produs informația, atunci viitorul știrilor depinde de cât de repede – și onest – se vor negocia reguli noi între platforme și editori.