De ce nu mai primesc românii cartea electronică de identitate gratuit. Explicaţia oferită de Ministerul de Interne

Implementarea cărții electronice de identitate, un proiect considerat esențial pentru digitalizarea administrației, trece prin schimbări majore care îi afectează direct pe cetățeni. După un început marcat de întârzieri și dificultăți tehnice, Guvernul a decis să reducă numărul românilor care vor beneficia gratuit de acest document.

Reducerea numărului de beneficiari și explicațiile oficiale

Potrivit unui memorandum aprobat la 14 august, Guvernul a diminuat de la 5 milioane la 3,5 milioane numărul celor care vor primi gratuit cartea electronică de identitate. Propunerea a venit din partea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), care a justificat măsura prin două motive principale: interesul scăzut al populației și necesitatea „securizării investiției” în condițiile actualelor riscuri fiscale.

Reducerea are și o componentă financiară semnificativă. Fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) scad cu 21 de milioane de euro, deși România dispunea inițial de 150 de milioane de euro, bani nerambursabili, pentru acest proiect. Ținta stabilită la început era emiterea a 5 milioane de documente electronice cu cip până la 30 iunie 2026, pentru care fuseseră rezervate 70 de milioane de euro.

Lansarea proiectului și primele rezultate

Primele buletine electronice au fost emise în 2021, în cadrul unui proiect pilot desfășurat la Cluj. Tot acolo a avut loc și lansarea oficială, în martie 2024, urmată apoi de extinderea la București și în alte orașe între aprilie și august. Cu toate acestea, cifrele arată o implementare lentă: până în prezent au fost eliberate doar 436.674 de cărți electronice, în timp ce numărul cererilor depuse a fost de 467.290.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

MAI a explicat că ritmul scăzut s-a datorat mai multor factori: proceduri complet noi, lipsa de experiență a personalului, capacitatea limitată a autorităților locale și interesul modest manifestat de populație.

Măsurile pregătite pentru accelerarea procesului

Pentru a depăși blocajele, Ministerul Afacerilor Interne a anunțat o serie de soluții concrete. În prezent, 672 de ghișee sunt deja funcționale pentru preluarea cererilor, iar rețeaua va continua să fie extinsă. Începând cu trimestrul IV al anului 2025, și misiunile diplomatice și consulare vor putea prelua cereri de la cetățenii români aflați în străinătate.

O altă măsură importantă este flexibilizarea procedurii: românii vor putea depune cererea pentru cartea electronică de identitate la orice serviciu de evidență a persoanelor, indiferent de domiciliu. De asemenea, se dezvoltă o aplicație mobilă pentru citirea datelor din cip și se planifică campanii de promovare a avantajelor documentului.

În zonele greu accesibile, vor fi organizate caravane pentru colectarea datelor biometrice, după modelul campaniilor pentru pașapoarte. Totodată, se lucrează la o soluție digitală care să permită încărcarea documentelor online și validarea finală în momentul eliberării actului.

Riscurile întârzierilor și termenele europene

MAI estimează că, prin noile măsuri, se vor putea emite aproximativ 307.000 de cărți electronice pe lună, ceea ce ar însemna în jur de 15.000 de cereri procesate zilnic. Astfel, ar putea fi atinsă noua țintă de 3,5 milioane de documente până în iunie 2026.

Totuși, autoritățile avertizează că orice întârziere suplimentară ar putea aduce consecințe grave: sancțiuni financiare de circa 264 de milioane de euro aplicate de Comisia Europeană, prejudicii de imagine pentru România și ratarea unei investiții strategice în digitalizare și interoperabilitate europeană. În plus, neatingerea obiectivelor ar putea afecta participarea României la procesul european de integrare digitală prevăzut în „Deceniul Digital 2030”.

Guvernul a aprobat deja atribuirea contractelor necesare pentru implementarea proiectului privind cartea electronică de identitate și semnătura digitală. România trebuie să respecte obligația impusă de Regulamentul european: toate cărțile de identitate să fie electronice până în august 2031.

Deși implementarea cărții electronice de identitate a început cu dificultăți și schimbări de strategie, autoritățile insistă că obiectivul va fi atins, chiar și cu un număr redus de beneficiari ai documentului gratuit. Proiectul rămâne esențial pentru modernizarea administrației și integrarea României în standardele digitale europene.