Autostrada Sudului, noua autostradă care ar scurta drumul dintre România și Bulgaria. Care este stadiul proiectului

De mai multe decenii, sudul României așteaptă o infrastructură rutieră modernă care să faciliteze legătura cu Bulgaria și, implicit, cu Balcanii. Planurile au existat încă din perioada comunistă, însă realitatea arată că, până astăzi, Autostrada Sudului rămâne mai degrabă o promisiune decât o construcție vizibilă pe teren. Cu toate acestea, proiectul a fost reluat în ultimii ani, fiind considerat esențial pentru transportul internațional și dezvoltarea regiunii.

Un proiect cu rădăcini în anii ’80

Istoria Autostrăzii Sudului își are începuturile în urmă cu mai bine de patru decenii, ca parte a unei rute internaționale de transport, T.E.M. (Trans-Europa Motorway). Conform planurilor din acea vreme, traseul urma să lege vestul și nordul Europei de Peninsula Balcanică și Turcia, traversând România pe o distanță de aproximativ 870 de kilometri.

Într-un interviu publicat în 1982, Mihai Boicu, director al Direcției Drumurilor din Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, descria ambițios proiectul:

„Lungimea totală a tronsonului românesc al autostrăzii transeuropene va fi de circa 870 de kilometri. Itinerarul pe care se va construi magistrala va străbate 11 județe ale țării și va avea ca punct de intrare localitatea Nădlac (punctul de frontieră din județul Arad), de unde va coborî spre sud urmând ruta Lugoj, Drobeta-Turnu Severin, Craiova, Caracal, București, Constanța”.

Autostrada urma să aibă două căi unidirecționale, câte două benzi de circulație pe sens, o zonă verde mediană și acces controlat prin noduri rutiere și intersecții denivelate. Planurile erau impresionante pentru acea perioadă, dar contextul economic și schimbările politice ulterioare au făcut ca proiectul să fie abandonat.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Prioritățile s-au schimbat după 1990

După căderea regimului comunist, investițiile în infrastructura rutieră din România au vizat cu precădere coridoarele vest-est, lăsând sud-vestul țării pe plan secund. În anii 2000, atenția Europei s-a îndreptat spre un nou proiect, Via Carpatia, destinat să lege Marea Baltică de Marea Egee și Marea Neagră. Acest coridor includea și regiuni din Banat și Oltenia, însă implementarea sa a rămas fragmentară.

Astfel, sudul României a continuat să fie ocolit de marile autostrăzi, deși zona are un potențial major pentru conectarea rapidă cu Bulgaria și Balcanii.

Stadiul actual: doar 10 kilometri finalizați

Autostrada Sudului, cunoscută și ca A6 București–Lugoj, a revenit în planurile statului român în ultimii ani. Traseul propus ar urma să lege Capitala de Lugoj, trecând prin Alexandria, Roșiori de Vede, Craiova, Calafat, Drobeta-Turnu Severin și Caransebeș.

Cu toate acestea, realitatea din teren arată modest: doar 10,5 kilometri sunt funcționali, pe segmentul Lugoj – Balinț, inaugurat încă din 2013. Restul tronsoanelor se află abia în faza studiilor de fezabilitate, ceea ce înseamnă că drumul până la construcția efectivă este încă lung.

Legătura cu Bulgaria, esențială pentru transportul internațional

Un element cheie al proiectului este conexiunea cu Bulgaria prin Podul Calafat – Vidin, inaugurat în 2013. Viitoarele ramificații Craiova – Calafat și Drobeta-Turnu Severin – Calafat ar urma să lege direct autostrăzile românești de infrastructura rutieră bulgară.

În prezent, șoselele dintre Craiova și Calafat (DN 56 / E79) și dintre Drobeta Turnu Severin și Calafat (DN 56A) au fost modernizate, însă acestea nu pot susține volumul de trafic internațional de mare viteză. Pe partea bulgară, proiectul drumului expres Vidin – Botevgrad, care va conecta cu Autostrada A2 Hemus, înaintează lent. Până acum, doar 20 de kilometri au fost inaugurați, însă autoritățile promit aproape 100 de kilometri finalizați în următorii ani.

Autostrada Sudului rămâne un proiect de importanță strategică pentru România, menit să ofere o alternativă viabilă la legătura clasică Giurgiu – Ruse și să integreze sud-vestul țării în coridoarele internaționale de transport. Deși ideea are rădăcini adânci și o istorie de peste 40 de ani, realitatea este că, până astăzi, doar câțiva kilometri au devenit realitate. Următorii ani vor arăta dacă această autostradă va rămâne o promisiune sau va prinde, în sfârșit, contur.