Statuia șarpelui Glykon de la Constanța: Unică în lume și cu o valoare istorică extraordinară

Cea mai valoroasă piesă din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța este, fără îndoială, statuia șarpelui Glykon. Aceasta a fost descoperită întâmplător pe 1 aprilie 1962, în timpul lucrărilor pentru fundația unui bloc din apropierea Basilicii Mari, în partea de vest a anticului Tomis.

Această perioadă a anilor ’60 a fost marcată de dezvoltări urbane importante, inclusiv mutarea gării orașului de la centru spre marginea vestică, ceea ce a generat săpături arheologice esențiale, scrie Historia.

Ce alte artefacte și clădiri au mai fost descoperite

În zona traseului vechilor linii de cale ferată, au fost scoase la lumină basilici, locuințe, cuptoare și morminte, completând imaginea complexă a vieții antice de la Tomis.

În timpul acestor lucrări, în același loc au fost descoperite 24 de statui, statuete și reliefuri de marmură, cunoscute astăzi sub numele de „Tezaurul de sculpturi de la Tomis”.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Piesele, reprezentând diverse divinități, au fost deliberate îngropate pentru a fi protejate de distrugere. Motivele exacte pentru ascunderea lor rămân necunoscute, putând fi asociate cu invaziile gotice sau cu conflictele dintre păgâni și creștini.

Glykon, o divinitate unică în colecția constănțeană

Șarpele Glykon se distinge nu doar prin valoarea artistică, ci și prin originalitatea iconografică. Această divinitate asiatică, creată de falsul profet Alexandros din Abonoteicos și venerată încă din timpul împăratului Antoninus Pius, era considerată un nou Asclepios.

Statuia reprezintă un șarpe încolăcit cu cap de oaie, urechi și plete umane, iar coada se termină cu un smoc de păr asemănător cozii de leu.

Realizată dintr-un singur bloc de marmură, inclusiv cu postamentul circular, lucrarea impresionează prin atenția acordată detaliilor: solzi proporționați, păr lucrat în șuvițe și inele concentric dispuse care urmează un con imaginar.

Capul statuii este susținut de o bară spiralată de 8,5 cm, sculptată din același bloc, care se leagă de structura inelelor. Dimensiunile piesei sunt impresionante: înălțimea de 66 cm, lungimea desfășurată de la bot la vârful cozii de 4,76 m și diametrul postamentului de 50 cm.

Această statuie este unică la nivel mondial, atât ca stil artistic, cât și ca reprezentare iconografică. Prezența cultului lui Glykon la Tomis este confirmată și de monedele antice locale care înfățișează o imagine similară.

În plus, inscripții dedicate acestei divinități au fost descoperite și în Dacia, la Apulum (actuala Alba Iulia), ceea ce indică o răspândire mai amplă a cultului în spațiul carpatic.

Șarpele Glykon poate fi considerat un protector al locurilor sacre, fiind asociat cu divinități htonice, un agathodaimon sau genius loci. Lucrarea datează din sfârșitul secolului II – începutul secolului III e.n., fiind astăzi emblema patrimoniului arheologic constănțean.