14 aug. 2025 | 23:25

Ce au în comun oamenii care trăiesc peste 100 de ani, potrivit ultimelor cercetări

ȘTIINȚĂ
Share
Ce au în comun oamenii care trăiesc peste 100 de ani, potrivit ultimelor cercetări
Secretul oamenilor care ajung la 100 de ani, dezvăluit de știință. (Foto: Profimedia)

Trăirea până la vârsta de 100 de ani este un fenomen rar, dar cercetările recente arată că acești oameni au trăsături și obiceiuri comune care îi ajută să evite sau să întârzie apariția bolilor grave. Studiile realizate în Suedia și publicate în reviste de prestigiu precum GeroScience și The Lancet au analizat sănătatea și stilul de viață al centenarilor, iar concluziile contrazic ideea că o viață mai lungă înseamnă automat mai multe afecțiuni.

Centenarii dezvoltă mai puține boli și le acumulează mai lent

Primul studiu a urmărit persoane cu vârste de peste 60 de ani, născute între 1912 și 1922, pe o perioadă de cinci decenii. Rezultatele au arătat că centenarii au un risc mai scăzut pe durata vieții pentru aproape toate bolile majore, cu excepția fracturilor de șold. Ei par să evite sau să amâne apariția bolilor cardiovasculare, cancerului agresiv și tulburărilor neuropsihiatrice.

Al doilea studiu, realizat în 2025, a comparat traseul medical al persoanelor născute între 1920 și 1922 care au atins sau depășit vârsta de 100 de ani cu cel al persoanelor care nu au trăit atât de mult. Cercetătorii au constatat că cei din prima categorie au mai puține diagnostice de-a lungul vieții și acumulează afecțiuni într-un ritm mult mai lent.

Bolile cardiovasculare au fost cele mai comune în toate grupurile, dar la centenari acestea au avut o pondere mai mică în totalul problemelor de sănătate, notează Fox News. În schimb, cancerul a fost ceva mai prezent, însă demența și anxietatea au fost mai rare. De asemenea, centenarii au avut, în general, mai puține afecțiuni concomitente, iar acestea erau adesea limitate la un singur tip de boală.

Stilul de viață și mediul, factori cheie ai longevității

Dr. Macie P. Smith, gerontolog și asistent social licențiat din Carolina de Sud, subliniază că generațiile născute în anii 1920 au avut un stil de viață diferit față de cel al oamenilor din prezent. Ei au fost mai puțin expuși la aditivi alimentari, coloranți artificiali, conservanți și radiații, iar accesul limitat la medicamente moderne i-a determinat să folosească mai multe remedii naturale și alimente organice.

Un alt aspect important este nivelul mai scăzut de stres. Centenarii au trăit într-o perioadă în care tehnologia și conectivitatea globală nu erau omniprezente, ceea ce le-a permis „să își vadă de treaba lor” și să evite implicarea excesivă în problemele altora – o atitudine care, potrivit specialiștilor, contribuie la reducerea tensiunii psihice.

Smith mai afirmă că această generație a fost mai „liberă în spirit”, fără presiunile sociale actuale legate de imaginea personală sau conformism. Deși au avut și ei greutăți, modul în care le-au gestionat a fost diferit, iar reziliența lor a fost remarcabilă.

Cum putem aplica aceste lecții astăzi

Specialiștii sunt de acord că deciziile luate la vârste tinere pot influența profund calitatea vieții la bătrânețe. O alimentație săracă în grăsimi și sare, bogată în nutrienți pentru sănătatea creierului, evitarea alimentelor procesate, gestionarea stresului, menținerea relațiilor sociale, activitatea fizică regulată și somnul adecvat sunt factori esențiali.

Aceste obiceiuri nu doar că pot prelungi viața, dar îi pot oferi și o calitate mai bună, reducând riscul de boli cronice și crescând șansele de a ajunge la o vârstă înaintată cu o stare bună de sănătate.