„Am trăit aceste lucruri și pot să vorbesc liber” – După ani de tăcere, Isărescu explică eșecul trecerii României la euro

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a vorbit deschis, marți, la prezentarea Raportului privind inflația, despre motivele pentru care România a abandonat planul de aderare la moneda euro. „S-a renunțat la orizontul aderării la moneda euro în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscal-bugetară. Iar asta a fost o decizie politică. Am trăit aceste lucruri și pot să vorbesc liber”, a declarat acesta.

Potrivit lui Isărescu, problema nu a fost lipsa unui plan sau a unei strategii, ci schimbarea priorităților politice. Dacă în perioada 2013-2015 România îndeplinea criteriile pentru aderare și chiar exista o dată-țintă stabilită de președintele Traian Băsescu, ulterior s-a considerat că datoria publică era prea mică și putea fi folosită ca avantaj pentru a stimula cheltuielile.

Decizia care a schimbat cursul aderării la euro

Guvernatorul BNR subliniază că nu a fost vorba despre un singur partid responsabil pentru această schimbare de direcție.

„Aproape toate partidele și guvernele care s-au perindat n-au mai ținut la această țintă fiscală. Și nu a fost un singur partid care… toți au mers pe linia asta, să apese mai mult sau mai puțin pe stimularea fiscală”, a precizat Isărescu.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Ultima discuție oficială pe tema aderării a avut loc în 2018, la Academia Română. După acel moment, toate comitetele constituite pentru pregătirea trecerii la euro au fost desființate. Printre acestea se număra și un comitet tehnic, responsabil inclusiv de aspectele logistice – cum ar fi aducerea numerarului în euro în țară și distribuirea lui.

„Eram foarte avansați”, a spus guvernatorul, adăugând că, având în vedere actuala corecție fiscală, discuțiile despre euro ar putea fi reluate abia peste 5-7 ani.

Când ar putea România să adopte euro?

Estimările analiștilor financiar-bancari nu sunt optimiste. Potrivit unui sondaj realizat de CFA România, aderarea la zona euro ar putea avea loc abia în 2035, adică peste 11 ani. În opinia unora dintre respondenți, perioada ar putea fi chiar mai lungă, între 5 și 20 de ani. Există chiar și voci care cred că România nu va adopta niciodată moneda euro, deși această opinie nu a fost inclusă în calculul mediei.

România rămâne în urma Bulgariei

Comisia Europeană a confirmat că România nu îndeplinește în prezent criteriile necesare pentru adoptarea monedei unice europene. Raportul de convergență publicat anul trecut a evaluat progresele realizate de mai multe state (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia), în direcția aderării la euro, iar concluziile pentru România au fost clare: reformele și stabilitatea macroeconomică sunt insuficiente.

Deși România și Bulgaria au urmat parcursuri similare în ultimii ani, aderând împreună la Uniunea Europeană în 2007 și intrând simultan în spațiul Schengen în 2023, drumurile lor se despart în privința monedei euro. Bulgaria urmează să devină membră a Eurozonei la 1 ianuarie 2026, în timp ce pentru România data rămâne incertă.