O româncă din Italia, care a îngrijit ani la rând o bătrână, a tras „lozul câștigător”. Ce moștenire a primit în semn de recunoștință pentru devotamentul său
Un gest de recunoștință impresionant din partea unei bătrâne italience a făcut înconjurul presei. O femeie româncă din Italia, care a dedicat ani buni îngrijirii unei doamne în vârstă, a primit prin testament o casă în orașul Brescia, după o luptă legală cu nepoții acesteia care au contestat decizia.
Cu ce s-a ales o româncă după ani dedicați îngrijirii unei bătrâne italience
Antoneta, o femeie româncă în vârstă de 45 de ani, a fost îngrijitoarea responsabilă și dedicată a unei bătrâne de 92 de ani, care s-a simțit neglijată de propriii nepoți. În semn de recunoștință pentru grija oferită, femeia a decis să-i lase această casă drept moștenire.
”Am primit de la ea atenția, grija și afecțiunea pe care nu am primit-o niciodată de la nepoții mei”, a mărturisit bătrâna, conform rotalianul.com.
Totuși, cei șase nepoți au contestat testamentul în instanță, susținând că Antoneta a profitat de starea de sănătate a bătrânei pentru a obține proprietatea.
Pe parcursul procesului, bătrâna a fost supusă unor evaluări medicale care au confirmat că se afla în deplinătatea facultăților mintale și că a luat decizia în mod conștient.
În plus, Antoneta a fost acuzată de procuroarea Marzia Aliatis că ar fi obligat-o pe bătrână să-i doneze casa și să-i transfere 9.000 de euro pentru acte notariale.
Scrisoarea care a schimbat soarta procesului
În apărarea Antonetei a intervenit chiar bătrâna, care a redactat o scrisoare emoționantă adresată nepoților săi:
”Dragii mei nepoți, vă rog să nu fiți supărați pe mine pentru ceea ce am hotărât în testamentul meu. Am ajuns să iau această decizie pentru că m-am simțit abandonată de voi toți.
Așa cum voi nu v-ați simțit obligați față de mine cu ceva, la fel și eu am considerat că sunt liberă să decid ce voi face și cui voi lăsa bunurile mele după ce nu voi mai fi.”
Bătrâna a explicat clar că îngrijitoarei îi revine casa, iar nepoților magazinul pe care îl dețineau. În final, a subliniat:
”Am avut de la această femeie (de la îngrijitoarea româncă, n.r.) atenția și afecțiunea pe care nu am primit-o niciodată de la voi. Vă cer și doresc în mod deosebit ca deciziile mele să fie respectate, pentru că vreau să dau posibilitate Antonetei să-și trăiască viața liniștită și cu demnitate.”
Verdictul instanței și planurile îngrijitoarei
Procuroarea Marzia Aliatis a verificat personal starea de sănătate și luciditatea bătrânei și a confirmat că aceasta este conștientă de deciziile sale.
Astfel, testamentul a fost considerat valid și de necontestat. Procesul s-a încheiat în favoarea Antonetei, care poate acum să primească în mod legal casa care îi fusese donată.
”Mă voi adresa unui judecător ca să o pot aduce acasă și să am grijă de ea, nu ar fi trebuit să ajungă niciodată într-un azil,” a declarat îngrijitoarea română, exprimându-și dorința de a continua să ofere grija și afecțiunea de care bătrâna are nevoie.
Această poveste este un exemplu rar și frumos despre cum devotamentul și responsabilitatea pot fi răsplătite în cele mai neașteptate moduri, chiar și într-un context plin de controverse.